Conferința „O infinită memorie. Brâncuși la Târgu Jiu”, susținută mâine, la Timișoara

696

Facultatea de Arte a Universității de Vest din Timișoara va organiza mâine conferința „O infinită memorie. Brâncuși la Târgu Jiu”, dedicată marelui sculptor originar de pe plaiurile gorjenești.

Conferința va avea loc de la ora 12:00, în Galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design – UVT. Evenimentul se promite a fi unul unic, prin personalitățile de care vor lua cuvântul și vor aduce în fața publicului viața și operele sculptorului gorjean Constantin Brâncuși: Lucia Corrain, Victor Ieronim Stoichiță, Doina Lemny, Giordano Conti și Cristian-Robert Velescu.
Lucia Corrain este profesoară la Universitatea din Bologna, referent științific la Muzeul Palazzo Poggi. Desfășoară cercetări asupra teoriei și semioticii artei. În studiile universitare i-a avut coordonatori pe Omar Calabrese și Umberto Eco. Victor Ieromin Stoichiță a avut o carieră academică prestigioasă colaborând cu numeroase instituții importante din Europa. În prezent predă la catedra de Artă modernă la Univeristatea din Fribourg – Elveția. Este probabil cea mai avizată voce a diasporei românești în domeniul istoriei și teoriei artei – DHC al UVT, al UNARTE București și al Universității Catolice din Louvrain. Doina Lemny este istoric de artă, muzeograf și cercetător de origine română care trăiește la Paris. A lucrat la Centrul Pompidou – Paris aproape trei decenii și este specializată în opera lui Brâncuși. Doina Lemny este curatorul expoziției Brâncuși de la Muzeul de Artă din Timișoara. Giordano Conti este profesor asociat la Universitatea din Bologna, arhitect și autorul fotografiilor din volumul „Una infinita memoria. Il ciclo di Constantin Brâncuşi a Târgu Jiu”. Cristian Robert Velescu a fost profesor universitar la UVT și UNARTE București; muzeograf la Muzeul Național de Artă București. A publicat numeroase cărți având ca subiect predilect avangarda și opera lui Brâncuși, cel mai recent volum intitulându-se „Preavangarda și avangarda. Transformări caleidoscopice în arta începutului de secol XX.”
De asemenea, miercuri seară, Muzeul Naţional de Artă Timişoara a organizat lansarea volumului „O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuşi. Povestea Ecorşeului” a reputatului profesor Irinel Popescu. Dezbaterile au fost susţinute de către coordonatorul lucrării, prof. dr. Irinel Popescu, Doina Lemny, doctor în istoria artei și muzeograf – cercetător la Centrul Pompidou din Paris şi Filip Adrian Petcu, managerul Muzeului Naţional de Artă Timişoara.
Potrivit presei locale din Timișoara, proiectul volumului s-a născut în urma unor discuții cu regretatul academician Răzvan Theodorescu, privind această operă unică în felul ei, numită „Ecorșeu”. Realizat de studentul Constantin Brâncuși la Școala Națională de Arte Frumoase din București, Ecorșeul a fost început în anul 1901, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota, și terminat în anul 1902, ca lucrare de absolvire a școlii. Deși destinată studiului anatomiei mușchilor, vaselor și nervilor de către studenții la Medicină și la Arte Frumoase, lucrarea era în egală măsură o operă de artă de certă valoare. Ceea ce nu bănuia niciunul dintre cei doi autori, Gerota și Brâncuși, atunci când a fost creat Ecorșeul, este că amândoi aveau să atingă mai târziu nemurirea. Gerota ca un mare chirurg și anatomist, cel al cărui nume îl poartă fascia renală, unul dintre cele 300 de nume reținute în Nomina Anatomica Internationalis. Brâncuși, ca părinte al sculpturii moderne, este cel care se detașează definitiv de trecutul academic și are curajul de a reda esența formelor. În creația sa, însă, Ecorșeul ocupă un loc aparte, este o dovadă a bogatelor lui cunoștințe anatomice, dobândite în urma disecțiilor făcute sub îndrumarea lui Gerota, dar și o probă a măiestriei lui desăvârșite în arta figurative.
Izabella Molnar

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here