Peste 500 de elevi din Gorj au fost depistaţi cu trăiri emoţionale negative care i-ar putea determina să se sinucidă. Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj a finalizat raportul în urma testelor psihologice făcute la elevii din judeţ, după ce într-o singură lună, patru adolescenţi au ales să-şi pună capăt zilelor. Doi dintre ei au reuşit să-şi ducă planurile la final, ceilalţi doi fiind salvaţi la timp.
Din peste 8.200 de elevi chestionaţi, 504 au fost identificaţi cu trăiri emoţionale negative. Chestionarele au fost aplicate în 32 de şcoli din Gorj pe elevi de clasele a IX-XI a. „Iniţial, cifra mi s-a părut îngrijorătoare, însă după discuţia cu psihologii, aceştia susţin că este posibil ca momentul completării chestionarelor să fi contribuit într-un oarecare procent la un astfel de rezultat. A fost imediat după producerea acelor tragedii. Oricum, trebuia să facem aceste teste”, a declarat inspectorul şcolar general adjunct, Gheorghe Mitescu. Psihologii care au interpretat aceste chestionare susţin că cele mai frecvente cauze ale apariţiei afectivităţii negative la elevi sunt de ordin familial sau chiar şcolar.
Profilul elevului cu gânduri sinucigaşe
De exemplu, copiii care provin din familii dezorganizate, cei cu eşecuri sentimentale sau cu rezultate slabe la învăţătură sunt mai predispuşi la sinucidere. De asemenea, comparaţiile între fraţi şi punerea în inferioritate a unuia dintre ei, umilirea, jignirea, lipsa aprecierii şi încrederii în copii sunt alte cauze care duc la existenţa acestor afectivităţi negative. „Majoritatea provin din familii reconstituite, cu un părinte vitreg, cu părinţi plecaţi în străinătate, cu relaţii conflictuale în familie, decesul unui părinte, consum de alcool sau chiar acolo unde autoritatea unui părinte este exagerată. Mai sunt situaţii în care copiii au o sensibilitate accentuată, timiditate excesivă, încredere în sine scăzută sau chiar unde există atitudinea negativă a colegilor”, a explicat Gabriela Crudu, psiholog.
Măsuri din toamnă!
Inspectoratul şcolar din Gorj a disupus şi un plan de măsuri pentru a-i ajuta pe adolescenţii depistaţi cu probleme. În primul rând se va apela la o consiliere individuală, dar şi de grup, copil-părinte, iar în unele cazuri copiii vor fi îndrumaţi către specialişti în psihiatrie. „Acolo unde depistăm că nu merge nici consilierea individuală, nici de grup, vom recomanda un psihiatru. Părinţii trebuie să înţeleagă că e nevoie de multă comunicare între ei şi copii”, a declarat Mihaela Schinteie, profesor psiholog. „Vom elabora un plan de măsuri concrete care va fi pus în aplicare la toamnă, atunci când elevii se vor întoarce la şcoală. Până atunci, vom chema părinţii şi le vom comunica exact în ce situaţie se află copilul lor”, a mai spus inspectorul general şcolar, Gheorghe Mitescu. Măsurile au fost luate după ce în Gorj, doar într-o singură lună, patru elevi cu vârste cuprinse între 13 şi 19 ani au ales să se sinucidă. Doi dintre ei şi-au pus capăt zilelor, iar ceilalţi doi au fost salvaţi în ultimul moment, fiind şi acum sub consilierea psihologilor.
Gabriela Mladin
