Preşedintele României are un comportament ciudat. Se ascunde perioade bune prin Palatul Cotroceni, eventual la piscină pentru exerciţiile de înot şi scobitul în ureche, după care apare brusc într-un cadru public, ori la posturile naţionale RTV unde şi-a pus jurnaliştii de serviciu – gen Rodica Culcer şi începe să tune şi să fulgere, aruncând lătura şi
tot ceea ce îi vine la gură peste toată lumea: parlament, guvern, opoziţie, partide politice şi sindicate, moguli şi ziarişti, oameni de afacere, medici, profesori, funcţionari publici, pensionari, ş.a.m.d.
Practic, nici o instituţie publică şi nici un român, de la pălmaşi la demnitari sau oameni cu stare nu rămâne neterfelit de către acest personaj sinistru, ajuns preşedintele ţării din naivitatea şi prostia noastră. Şi pentru că nu-i ajunge spaţiul mioritic lansează atacuri şi la adresa Comisiei şi oficialilor europeni, FMI-ului şi altor organisme internaţionale ori lideri politici, de parcă aceştia sunt de vină că nu suntem noi în stare să accesăm fondurile comunitare sau pentru că nu putem să ne facem ordine în propria ogradă.
Tulburări de comportament şi porniri dictatoriale
Că lucrurile nu sunt în ordine la acest om, avea să sesizeze şi presa străină, unde publicaţii serioase din Franţa, Anglia, Germania, Italia, etc., dar şi cancelariile şi mediile internaţionale – diplomatice şi de afaceri, îl acuză tot mai intens pe Traian Băsescu de tulburări de comportament şi porniri dictatoriale, dar şi de incompetenţă, persiflându-l între altele cu „prestaţia” unui taur într-un magazin de porţelanuri. De altfel, spre mâhnirea noastră ca popor, preşedintele Băsescu este tot mai izolat în relaţiile instituţionale cu exteriorul, iar România considerată din păcate de către foarte multe organisme internaţionale, lideri politici, şefi de state şi de guverne – o ţară second – hand, cu un preşedinte second – hand.
Şi sunt vorbe spuse la durere, trăind şi mai ales simţind apele tulburi în care ne bălăcim, împroşcându-ne cu noroi, dar mai ales pentru faptul că parcă toate relele s-au adunat asupra României. Or, vrem, nu vrem, actorul principal al unei astfel de situaţii este chiar şeful statului, cu gândirea lui îmbârligat – „creatoare”, de atotştiutorul, în realitate fiindu-i evidentă incultura, lipsa de raţiune, tact şi înţelepciune, orgolios şi pătimaş sau mai degrabă cu alură de ţaţă la uluci, călcând totul în picioare, fără a mai ţine seama că totuşi în ţara asta mai sunt şi instituţii specializate, cu oameni de afacere oneşti care au capacitatea de a prognoza şi oferi soluţii, bunăoară şi pentru ieşirea din recesiunea economică, care într-o foarte bună măsură a fost provocată chiar de incompetenţa actualei puteri, de clientelismul de partid şi de reaua credinţă.
Economie subterană cât cuprinde
Iar dacă intrăm în logica evenimentelor, avem a constata cum guvernanţii au făcut un pustiu de bine naţiunii române prin: disponibilizări masive şi diminuări drastice de salarii şi pensii, superimpozitări şi creşterea TVA-ului, acumpriri în lanţ şi inflaţie şi în perspectivă alte dăjdii inventate, legi proaste şi nerespectate, în primul rând de ei – de la Palatele Cotroceni şi Victoria, economie subterană cât cuprinde, controlată de acoliţii puterii de care organele abilitate a le controla nu se pot atinge, clientela şi nepotisme ce întrec nesimţirea, aducându-se prin ministere, instituţii sau societăţi comerciale cu capital de stat, etc., tot felul de prognituri sau fufe paraşutate pe posturi cu simbrii grase şi până la urmă o întreagă încrengătură mafiotă ce jefuieşte şi risipeşte banul public. Şi asta, în ciuda oricăror clamări basisto – bociste (pentru ei minciuna a ajuns politica de stat!) că în România se fac reforme şi restructurări pe criterii de competenţă, eficienţă şi bla- bla… Ba, mai mult, românii sunt cu apa şi nodul în gât, iar preşedintele Băsescu, premierul Boc şi ceilalţi din preajma lor nu au reuşit să înveţe mai nimic, fiind în criză de materie cenuşie ori bat câmpii de nu ştiu ce zic unii su alţii. Iar când ajungi să-ţi beşteleşti şi să-ţi urăşti poporul pentru că strigă după ajutor, locuri de muncă, retribuire şi condiţii de viaţă cât de cât omeneşti, chiar să-i îndemni la emigrare, în condiţiile în care, bunăoară sistemul de sănătate, educaţia, cercetarea dar şi alte domenii de activitate sunt într-o penurie de specialişti, dar şi când alte 3 milioane de români sunt plecaţi cât au văzut cu ochii în lumea largă pentru că în ţara lor nu găsesc de lucru, sucombând de foame, fără a şi oferi măcar o speranţă de mai bine oamenilor, înseamnă că nu eşti un bun conducător ci un odios duşman al propriului tău popor.
Aşadar, ceva trebuie făcut dacă cumva nu este prea târziu, după ce fărădelegea, dezbinarea şi dezordinea au pus stăpânire peste România. În plus, preşedintele Băsescu, după câte nenorociri a provocat ţării, a ajuns în postura singuraticului neputincios, părăsindu-l pe rând majoritatea foştilor camarazi de la PD, CDR, ADA, PLD şi în primul rând poporul care şi-a pierdut încrederea în cuvântul său şi promisiunile făcute.
Zumzăie vuvuzelele
Au început să zumzăie vuvuzelele şi în PDL dar şi în tabăra monstruoasei coaliţii, cu atât mai vârtos cu cât cine a mai trădat (UNPR, UDMR) o vor mai face de câte ori este nevoie. Şi, cum recesiunea economică lipsită de antidot se adânceşte şi nemulţumirile sociale mocnesc la scară naţională, mai ales că sezonul rece se apropie, iar preţurile facturilor de tot felul vor fi insuportabile, în condiţiile în care şi 2011 va însemna o perpetuare a măsurilor de austeritate, ba chiar insuficiente după zicerile Băsescului generând alte poveri: disponibilizarea altor zeci de mii de angajaţi, impozitarea tuturor pensiilor şi în general a tuturor veniturilor, impuneri fiscale, etc., încât românului nu-i mai rămâne decât a-şi da un rând de piele la tăbăcit pentru a putea să supravieţuiască. În schimb, la polul opus, guvernanţii lui Boc atât cât vor mai rezista, continuă să turuie, minţindu-ne cu marea reformă anticriză cu accent pe combaterea evaziunii fiscale.
Caricatura de valorificare a bonurilor fiscale
În realitate, nu se face nimic din ceea ce ar trebui să însemne repornirea şi revigorarea economiei – singura generatoare de venituri reale la buget. Au lansat şi această caricatură de valorificare a bonurilor fiscale, etc., fiind greu de presupus a fi şi o măsură viabilă de igienizare a comerţului ci pur şi simplu se face o colectare selectivă a deşeurilor de hârtie şi nu o lovitură de graţie dată marilor dinozauri din sistemul subteran al afacerilor murdare. Şi o astfel de măsură nu este singura antieconomică, guvernul Boc dovedindu-şi diletantismul şi orbecăiala şi în acelaşi timp asumarea „indicaţiilor preţioase” ale unui preşedinte la fel de diletant, vizavi de introducerea impozitului forfetar sau pe drepturile de autor, lovind prin faliment sute de mii de firme şi persoane fizice, în vreme ce au grijă să consolideze poziţia de oligarhici portocalii, cadorisită cu contracte grase din bani publici. Asta pentru că au cotizat masiv în campaniile electorale dar alimentează şi acum puşculiţa partidului din „Modrogan”, după cum trebuie văzute şi maşinaţiunile privind formarea actualei coaliţii de guvernământ privind trecerea de lideri ai PSD şi PNL în tabăra portocalie din aceleaşi considerente de şantaj şi privilegii politice. Or, atunci de ce mai vorbim şi mai ales de ce vorbeşte preşedintele T. Băsescu care a fost iniţiatorul, susţinătorul dar şi purgatoriul tuturor neregulilor şi încălcării legilor, subordonând şi dirijând instituţiile statului spre drumuri greşite şi păguboase pentru bunul mers al societăţii româneşti. Iar acum, într-un moment de prăbuşire economică, degringoladă socială, disensiuni politice şi cu un preşedinte turbulent, supărat pe toată lumea, este posibil să avem parte de conflicte interne violente, cu atât mai mult cu cât nici în ceasul al 12-lea actuala putere nu are deschidere spre comunicare şi în special spre cei care vin cu propuneri de măsuri anticriză viabilă, după cum preşedintele T. Băsescu nu vrea să caute pacea şi liniştea socială, în sensul coagulării tuturor forţelor naţionale interesate de ieşirea ţării din recesiune, dimpotrivă continuă să fie grăbite alegerile anticipate, iar de aici o altă iluzie a revenirii României la matca ei de normalitate, în mod deosebit în plan economic şi social.
Vasile Irod
