„Despre istoria tăcută a jertfei eroilor vorbesc mormintele și crucile lor!”
Duminică, 17 noiembrie 2019, începând cu ora 14.00, în Cimitirul de Onoare din Târgu-Jiu, s-a desfășurat o manifestare comemorativă cu ocazia împlinirii a 101 ani de la inaugurarea acestuia. Inițiatorul acestui eveniment a fost profesorul Andrei Popete-Pătrașcu, președintele Asociației cultural-istorice „Dumitru și Maria Pleniceanu”. Parteneri la desfășurarea acestui eveniment au fost: Organizația Națională Cercetașii României – Filiala „Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu, condusă de doamna Roxana Boltașu, Asociația „Detecții Gorj” în frunte cu Valentin Cîrstea, Asociația „Tradiții Ostășești” având ca invitat de onoare al acestora pe domnul Constantin Murgoci, strănepotul savantului Gheorghe Munteanu-Murgoci, de numele căruia se leagă înființarea primelor grupuri de cercetași din România, în anul 1913, Grupul Civic Național pentru Cinstirea Eroilor, Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Gorj, reprezentată de profesorul Cornel Șomîcu și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj, a cărei delegație a fost alcătuită din: ing. Dan Toropu, lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, lt. col. (r.) Ovidiu Gabriel Ghindă, prof. Grigore Haidău, dir. Viorica Ionescu și ing. Vasile Ionescu.
Au fost prezenți la eveniment peste 50 de cercetași târgujieni din cadrul Filialei „Ecaterina Teodoroiu” însoțiți și de părinții lor, dar și domnul Adrian Tudor Drăghici, viceprimar al municipiului Târgu-Jiu. Deschiderea acestei manifestări comemorative a fost făcută de profesorul Andrei Popete Pătrașcu care a prezentat scopul, invitații și participanții la eveniment. Domnul viceprimar Adrian Tudor Drăghici a transmis un frumos mesaj din partea instituției ce o reprezintă, dar și în nume personal.
Au oficiat slujba pe pomenire pentru eroii înhumați în Cimitirul din Târgu Jiu și pentru generalii Ioan Culcer (1853 – 1928), Grigore Niculescu (1890 – 1992) și Virgil Manta (1919 – 1992), protopopul Marian Mărăcine și preotul militar Constantin Măgdoiu. Imediat după oficierea slujbei, preotul militar a ținut frumoasă cuvântare care a pătruns la inimile tuturor. Nici profesorul Andrei Popete Pătrașcu nu s-a lăsat mai prejos și a ținut o adevărată lecție de istorie despre jertfa eroilor îngropați în acest cimitir. Citez din mesajul domnului profesor: „Târgu-Jiul s-a numărat printre primele orașe ocupate de către armatele germane și austro-ungare în timpul Primului Război Mondial, alături de alte localități gorjene care au suferit, începând cu prima jumătate a lunii noiembrie 1916, o ocupație dură timp de doi ani, cu multe privațiuni, lipsuri, rechiziții de alimente și materiale, cenzură, obligația de a-i încartirui pe soldații și ofițerii armatelor Puterilor Centrale.
Printre măsurile luate de armata germană după ocuparea Târgu-Jiului, s-a aflat și aducerea aici a trupurilor soldaților Puterilor Centrale căzuți în luptele de la Jiu. „Pe o circumferință de 20 km, – se arată în lucrarea Kriegergraber in Romania (Morminte de eroi în România), scrisă în anul 1931 de către inginerul german Karl Stauss, reprezentantul pentru România al Societății mormintelor eroilor germani – se găseau în cele mai multe localități (din Gorj – n.n.), câmpuri cu gropi provenite în urma luptelor din noiembrie 1916, pe timpul străpungerii de către trupele aliate a Pasului Surduc-Vulcan”. În aceeași lucrare se arată că „larga alee principală, pietruită complet, conduce spre un loc liber, umbrit de tei pe care îl înconjoară molizi. În mijloc se ridică o cruce mare de piatră în care este dăltuit epigraful: Călătorule, care ți-e dor încă să vezi soarele, salută-ne patria pe care noi credincioșii am iubit-o mai mult decât viața”.
Organizarea Cimitirului Eroilor germani și austro-ungari de la Târgu-Jiu începând cu anul 1917 a aparținut Comenduirii de garnizoană nr. 264, condusă de maiorul german R. Sauer, în timp ce amenajarea a revenit, conform proiectului, arhitecților Lange și Fuerhan, după modelul Cimitirului Ohlsdorfr din Hamburg, socotit la acea vreme unul dintre cele mai frumoase cimitire dedicate eroilor, din Europa. Inaugurarea cimitirului internațional al eroilor de la Târgu-Jiu s-a realizat însă la o săptămână după plecarea trupelor germane, la data de 17 noiembrie 1918.
Ulterior, în cimitirul de la Târgu-Jiu au fost depuse și osemintele câtorva sute de eroi români, dar și străini, „aduși din gropile izolate din apropiere”2. Conform documentelor existente în arhivele gorjene, în „Registrul pentru cimitirul de război”3 se găseau înregistrate 1113 nume de eroi germani, români și austro-ungari, înmormântați aici.
Începând cu anul 1924 au fost aduse osemintele altor eroi străini și români, astfel încât în anul 1929, la 30 ianuarie, când Herbert Kinegen, fost membru al Secției de administrație al etapei 264 și maiorul Sauer, fostul comandant al acesteia, solicitau informații despre starea cimitirului de la Târgu-Jiu, aici își dormeau somnul de veci 1618 soldați, dintre care 727 germani, 836 români și 55 austrieci și unguri.
După moartea generalului Ion Culcer (septembrie 1928), în Cimitirul Eroilor din Târgu-Jiu, la mormântul acestuia a fost ridicat un bust din bronz, operă a sculptorului Oscar Severin, înscris în lista oficială a monumentelor istorice din România, cu cod LMI GJ-IV-m-B-09481.
În anul 1931, gropile eroilor din cimitirul de la Târgu-Jiu erau rânduite ca straturi lungi, delimitate de pajiști de gazon.
Crucile de stejar inițiale, cu inscripționări, fuseseră înlocuite parțial, cu cruci de beton inscripționate, în timp ce „la poarta cimitirului se afla permanent o gardă militară”.
La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în Cimitirul Eroilor de la Târgu-Jiu a fost ridicat și un Mausoleu întru „gloria eroilor sovietici”. În fața mausoleului, înconjurate de un zid de piatră se află mormintele unde își dorm somnul de veci eroii sovietici, acestea fiind așezate pe trei rânduri, cu 42 semne de căpătâi.
După 1989, trupurile altor eroi, morți în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost depuse în cimitirul de la Târgu-Jiu: lt. col. post-mortem Dumitru Petrescu, mort în luptele de apărare a Academiei din București, la 24 decembrie 1989 și slt. Cristian Oancea, căzut la 23 decembrie 1989, la Sibiu”.
Domnul Constantin Murgoci a adus un laudațio străbunicului său, Gheorghe Munteanu-Murgoci, membru fondator al Cercetășiei din România anului 1913 și a înmânat doamnei Roxana Boltașu un drapel tricolor pe care scrie: CERCETAȘII ROMÂNIEI – Filiala „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu „gata oricând”! La rândul său doamna Roxana Boltașu a dăruit domnului Constantin Murgoci o cravată de cercetaș și o diplomă pe care scrie: CERCETAȘII ROMÂNIEI – Filiala „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu conferă domnului Constantin Murgoci ÎNSEMNUL DE ONOARE Prieten al cercetașilor târgujieni în amintirea străbunicului domniei sale, distinsul savant Gheorghe Munteanu-Murgoci, principalul inițiator și conducător al primelor grupuri de cercetași români, începând cu anul 1913. Președinte Filiala „Ecaterina Teodoroiu” Târgu-Jiu, Roxana Boltașu. Târgu-Jiu, 17 noiembrie 2019. Gata oricând!
Garda istorică a Asociației „Tradiții Ostășești” a prezentat onorul eroilor care își dorm somnul de veci în glia Gorjului iar cercetașii târgujieni au depus o coroană de flori la Troița Eroilor Neamului din cimitir, flori la mormintele eroilor străini și panglică tricoloră la crucile eroilor români. Au fost aprinse candele la troița eroilor români și monumentul eroilor ruși, gândul lor bun însoțind piosul omagiu adus celor peste 1500 de eroi care astăzi odihnesc în pământul Gorjului, loc de mult așezat pe harta României eroice.
Asociația „Detecții Gorj” prin reprezentanții săi: Valentin Cîrstea, Gomej Liliana și Pasăre Daniel, a organizat și prezentat expoziția „Militaria” cu piese militare din timpul Primului Război Mondial, descoperite cu ajutorul detectoarelor de metale, în zonele unde s-au dat lupte în toamna anului 1916, între armata română și germană.
Cei prezenți la eveniment au avut ocazia să vadă și mai ales să atingă pentru prima dată obiecte care au aparținut soldaților din urmă cu peste 100 de ani. Copiii au fost fascinați să descopere uneltele cu care se săpau tranșee, căștile militare pe care le-au și probat, obiectele personale ale unor soldați, decorații, tuburi de cartușe și obuze, chiar și o muzicuță sau cutiuțe de medicamente. Au mărturisit că și-ar dori să meargă și ei cu membrii Asociației Detecții Gorj să descopere astfel de obiecte și poate într-un viitor apropiat chiar vor avea această ocazie! Expoziția a atras și curiozitatea camarazilor de la Tradiții Ostășești, multe dintre obiectele purtate de aceștia, fiind descoperite și de detecționiștii gorjeni.
Cei prezenți la eveniment au fost curioși să afle mai multe amănunte despre uniformele militare din Primului Război Mondial purtate de către Asociația „Tradiții Ostășești” descrise cu lux de amănunte de către domnul Valentin Popa. Datorită lor, celor de la „Tradiții Ostășești”, istoria devine vie și de neuitat pentru copii, generația de care avem nevoie pentru a duce mai departe gândurile de bine ale neamului!
Cercetașii au primit insigne, cărți poștale cu savantul Ghe. Munteanu-Murgoci și pliante dedicate tradițiilor militare, uniformelor și armelor soldaților din Primul Război Mondial.
Evenimentul s-a încheiat cu o fotografie de grup pentru amintire.
Aducem aprecierile noastre domnilor Valentin Popa și Valentin Cîrstea pentru prezentările făcute cercetașilor în cadrul celor două activități ale evenimentului. Alese mulțumiri invitatului de onoare, domnul Constantin Murgoci, care a oferit cercetașilor de la Târgu-Jiu, un steag personalizat cu însemnele cercetășești. Printr-un Însemn de onoare, acordat în cadrul evenimentului de duminică, domnia sa a fost declarat Membru de Onoare al Organizației Cercetașilor din România, Filiala Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu. Pentru susținerea evenimentului, mulțumim domnului Adrian Tudor Drăghici, viceprimar al municipiului Târgu-Jiu, membrilor asociațiilor partenere și tuturor celor prezenți la eveniment, militari în rezervă, cadre didactice, elevi, iubitori ai trecutului și istoriei.
Lt. col. (r.) Gheorghe Bușe, secretarul executiv A.N.C.E. „R.M.” Gorj
