Criza economică majoră şi-a pus amprenta pe buzunarele gorjenilor care îşi restituie tot mai greu banii pe care îi datorează lunar băncilor cu surcursale în judeţul nostru.
Chiar dacă Gorjul nu se află pe o poziţie fruntaşă în topul creditelor neperformante şi a restiturii banilor către aceste unităţi bancare, totuşi gorjenii se ,,mândresc” cu faptul că au de restituit către sucursalele care le-au aprobat credite, 35 de milioane de lei. Situaţia se înregistra în statisticile Băncii Naţionale a României la sfârşitul lunii septembrie. Gorjenii au luat credite în lei în valoare de 1695 de milioane de lei, restanţele fiind de 2,11%.
Criza economică a golit buzunarele gorjenilor care s-au împrumutat la bănci. Sugrumaţi de impozite, taxe, de lipsa locurilor de muncă precum şi de facturile la utilităţi, tot mai mari şi mai numeroase, cetăţenii judeţului nostru dau din colţ în colţ atunci când trebuie să achite datoriile pe care le-au acumulat. Plata creditului la bancă este lăsată la final, oamenii preferând să achite penalităţi în loc să plătească rata pe care o datorează lunar la unitatea bancară din oraş. În luna iunie, gorjenii aveau restanţe totale la creditele bancare în valoare de 29 de milioane de lei iar în septembrie datoria a crescut cu încă 6 milioane de lei.
Printre bunii platnici
Cele mai mari restanţe raportat la soldul total al creditelor se înregistrau, la sfârşitul lunii septembrie, în judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind de 2,5 ori peste media consemnată la nivel naţional. Rata restanţelor din judeţ depăşea 8,7% în condiţiile în care restanţele la creditele în lei au ajuns aproape de nivelul de 14%, iar cele la valută au depăşit cinci procente. Rate ridicate ale restanţelor se înregistrau şi în Suceava, Sălaj, Arad şi Olt, situându-se în intervalul 5-6%. În aceste judeţe, rata şomajului, care are un impact direct asupra portofoliilor de credite, se situează foarte aproape de media la nivel naţional, de 6,9%, în Sălaj fiind chiar de 8,6%. La polul opus se află judeţe ca Satu Mare, Gorj şi Tulcea, unde restanţele depăşesc cu puţin pragul de 2%. În septembrie, rata restanţelor la nivel naţional a urcat la 3,25% comparativ cu 3,12% în august şi 1,1% în septembrie 2008. În ultimele luni ritmul de creştere a restanţelor s-a aplatizat în jurul a 0,15-0,2%, după ce la începutul anului au accelerat puternic pe fondul creşterii şomajului şi a deprecierii monedei naţionale.
Anamaria Stoica
