Fie că deţin în exploataţie terenuri de suprafeţe mici ori intră în categoria marilor fermieri, deţinând chiar şi peste 50 de hectare, fermierii din judeţul Gorj au la dispoziţie o legislaţie stufoasă de consultat în ceea ce priveşte obligaţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru accesarea de diverse scheme de plată, lansate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Fermierii care deţin în exploataţie suprafeţe mici de teren ori zeci de hectare unde au cultivat diverse culturi, au o serie de obligaţii de îndeplinit în vederea accesării fondurilor prin schemele lansate de MADR. Legislaţia care îi priveşte pe fermierii din sectorul vegetal este cuprinsă în Regulamentul 1307/2013, OUG 3/2015, Ordinul MADR 619/2015, toate aceste cu modificările şi completările ulterioare, precum şi normele procedurale ale APIA. Astfel, Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, cuprinde o serie de articole pentru Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, bani ce pot fi accesaţi de fermierii gorjeni din sectorul vegetal, cu obligaţiile de rigoare. În acest sens, fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu: diversificarea culturilor; menţinerea pajiştilor permanente existente; prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă. Denumită şi “plată pentru înverzire”, aceasta se aplică şi fermierilor care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente. În vederea finanţării plăţii pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013. Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea plafonului stabilit potrivit prevederilor legale la numărul total de hectare eligibile.
Cu privire la diversificarea culturilor, marii fermieri gorjeni trebuie să ştie că aceasta constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează: cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil; cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil; prin excepţie, în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas. Fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că minimum 5% din terenul arabil declarat includ una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos: terase; elemente de peisaj – garduri vii/fâşii împădurite; arbori izolaţi, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole; zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare; zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie; terenuri agricole împădurite; zone cu strat vegetal; zone cu culturi fixatoare de azot. Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
Sprijin cuplat pentru cultivatori
Un alt ghid deosebit de important pentru fermierii din sectorul vegetal este şi Ordinul MADR nr. 619/2015. La capitolul VIII sunt stipulate detaliile despre sprijinul cuplat în sectorul vegetal care se acordă fermierilor activi care cultivă: soia; lucernă; mazăre boabe pentru industrializare; fasole boabe pentru industrializare; cânepă pentru ulei şi fibre; orez; sămânţă de cartof; hamei; sfeclă de zahăr; tomate pentru industrializare cultivate în câmp; castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp; legume cultivate în sere – tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare; legume cultivate în solare – tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare; prune pentru industrializare; mere pentru industrializare; cireşe şi vişine pentru industrializare; caise şi zarzăre pentru industrializare; cartof timpuriu pentru industrializare. Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă. Condiţiile de acordare a sprijinului cuplat pe tipurile de culturi enumerate mai sus se regăsesc în capitolul VIII din Ordinul MADR nr. 619/2015. Acelaşi Ordin stabileşte la capitolul XII şi condiţiile de acordare a Plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
I.M.
