83 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu

986

În data de 20 octombrie 1937[1], Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal”. Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi […] La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană” (se face mențiunea că Liga va pune la dispoziție suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor respective).
Se mai aduce la cunoștință că Liga a luat pe răspunderea sa „construcția Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor”. Se poate înțelege de aici că biserica, precum și strada respectivă erau închinate preamăririi actelor de eroism ale gorjenilor. Se face precizarea că: „Atât facturile de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata exproprierilor reprezentând valoarea de lei 2.200.000 sunt rezultatele exclusive ale muncii noastre de ani de zile…” (i.e. Liga Națională a Femeilor Gorjene). Se specifică în final că Liga înțelege „ca orașul Tg.Jiu să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”. Pe versoul scrisorii se află decizia olografă a Consiliului comunal cu nr. 151 din 12 noiembrie 1937[2], prin care se  acceptă donaţia Ligii.
Din textul dactilografiat al deciziei (nr. 151 din 12 noiembrie 1937[3]), Consiliul comunal „acceptă donațiunea ce se face orașului, în condițiunile arătate prin această scrisoare. Aprobă ca strada nou creiată și care începe din fața regimentelor dela intersecția str. T. Vladimirescu cu str. Unirea, trecând pe la monumentul «Recunoștiinței» și apoi înconjurând biserica Sf. Apostoli și urmând traseul str. Gr. Săftoiu, prelungindu-se pe o porțiune nou creiată din str. Victoria până în Bulevardul C.A. Rosetti și aleia din grădina publică, până la digul Jiului, să poarte denumirea «Calea Eroilor»”.
Realizarea ansamblului monumental a acoperit perioada 1937-1938, Brâncuși fiind puternic susținut în demersul său de către Liga Națională a Femeilor din Gorj, condusă de Aretia Tătărescu, de primul ministru liberal Gheorghe Tătărescu și de primarii orașului Târgu Jiu.
Primarul Al. Ciocănescu, prin adresa nr. 6848 din 3 octombrie 1938[4], va insista pentru a se prezenta în ziarul „România” un articol[5] cu realizările ligii, specificând încă de la început faptul că aceasta „urmărește prin activitatea sa numai scopul artistic, lucrând neîncetat cu tot entusiasmul pentru înviorarea artei strămoșești și scoaterea în evidență a tuturor comorilor trecutului românesc, ca și a produselor artistice a țăranilor gorjeni”. După trecerea în revistă a realizărilor ligii, primarul face următoarele aprecieri la adresa lui Constantin Brâncuși: „Executarea portalului și a coloanei Eroilor a fost încredințată marelui sculptor C. Brâncuși, care legat de județul Gorj prin naștere, fiind din comuna Peștișani Gorj, de unde a plecat de peste 30 de ani, în Franța, Anglia și America, să-și desăvârșească marele său talent, a depășit arta românească, transformând-o, într’o concepțiune nouă, de simbolism, de forme mistice și masivitate”.
Luptele eroice de pe Jiu din toamna anului 1916 au fost comemorate an de an, la aceeași dată de 14 octombrie. O schimbare s-a constatat în 1938, când Ministerul Apărării Naționale „a aprobat ca serbarea victoriei din Valea Jiului, să aibă loc în anul acesta, în ziua de 27 Oct., în loc de 14 Octombrie”, așa cum reiese din adresa Secretariatului General al M.A.N., nr. 17551 din 14 octombrie 1938[6]. Cu această ocazie se cere întocmirea programului serbării și trimiterea lui la secretariat, în caz că urmau să participe ofițeri și trupe din Garnizoana Târgu Jiu.
Prefectura Județului Gorj, prin adresa nr. 17551 din 17 octombrie 1938[7], înștiințează pe Rezidentul Regal al Ținutului Olt că serbarea pentru comemorarea a 22 de ani de la lupta de la podul Jiului a fost amânată pentru ziua de 27 octombrie, același an. În cadrul acestei manifestări, la solicitarea d-nei Aretia (Arethie) Tătărescu, urma să se facă „și sfințirea și predarea Primăriei Tg.Jiu, a Coloanei Recunoștiinței din parcul nou al orașului precum și Portalul din grădina publică, monumente ridicate de către Ligă pentru proslăvirea memoriei Eroilor Gorjului”. Prefectura înaintează și programul serbării, înștiințând că acesta a fost transmis și Secretariatului General al M.A.N. pentru „a încuviința participarea ofițerilor și trupelor din localitate și a fi complectat dacă va fi nevoe după propunerile inițiatorilor serbărei…”.
Programul festivităților[8] de la 27 octombrie 1938 urma să se desfășoare astfel: după sfințirea „Coloanei Recunoștiinței”, cortegiul (format din reprezentanți ai clerului, oficialități, public, elevi, profesori și militari) se deplasează la Biserica Sf. Apostoli pentru oficierea unui Tedeum pentru pomenirea eroilor, după care acesta „continuă drumul pe Calea Eroilor, până la portalul din grădina publică, unde va avea loc sfințirea și cuvântările ocazionale…”, care „se vor referi la luptele dela Valea Jiului, la predarea și primirea monumentelor oferite de către Liga Națională a Femeilor din Gorj”. Același cortegiu avea programate opriri la Podul Jiului și la mormântul Ecaterinei Teodoroiu, unde urmau să fie oficiate, de asemenea, servicii religioase. Festivitățile se încheiau cu „defilarea școalelor, societăților, premilitarilor și armatei, pe Bulevardul C.A. Rosetti, în fața portalului”.
Liga Națională a Femeilor Gorjene, prin adresa înregistrată la primăria orașului cu nr. 7501 din 27 octombrie 1938[9], anunță că „predă orașului Tg.Jiu monumentele închinate Eroilor” cu ocazia festivităților din acea zi. Totodată, se prezintă situația sumelor cheltuite pentru executarea lucrărilor respective, care totalizau la acea dată 2.436.275 lei. Defalcat, sumele au fost repartizate astfel: Biserica Sfinții Apostoli – 666.462 lei, exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei, Portalul de piatră din grădina publică – 683.198 lei și Coloana – 340.615 lei. Liga roagă primăria să păstreze aceste monumente ca „să ne amintim întotdeauna de Eroi, care și-au jertfit viața pentru Patrie”.
Specificăm aici că cea mai mare parte din costurile ridicării Coloanei a fost suportată de Societatea „Petroșani”, care a asigurat forța de muncă necesară (plătită în regie) și a alocat 2.500.000 lei („trecute pe vagoneți”). În condițiile în care România prospera în plan economic în timpul guvernării Tătărescu (1934-1937), societatea înregistra și ea beneficii considerabile. Din acestea, directorul general, Ioan E. Bujoiu (în a cărui subordine directă era inginerul șef Ștefan Georgescu-Gorjan), a contribuit substanțial la dezvoltarea economică și socială a Văii Jiului. Fiind și un membru marcant al Partidului Național Liberal și ministru în cabinetul Tătărescu, el „a fost de acord ca societatea să suporte costul execuției și montării monumentului, precum și să asigure personalul calificat”[10].
Există și afișul-înștiințare[11] prin care se anunță programul acestor festivități (identic cu cel înaintat către M.A.N.), când Liga Națională a Femeilor din Gorj predă „cele două monumente: «Coloana Recunoștinței» din parcul nou și «Portalul» din grădina publică, construite din inițiativa și din fondurile Ligei Femeilor Române”. La final se face și următorul apel: „Pentru a se da fastul cuvenit, acestor importante serbări, toți cetățenii sunt rugați a lua parte”.
Prin decretul nr.1932 din 7 iunie 1940[12], M.S. Carol al II-lea, Regele României, acordă Ordinul „Meritul Cultural” pentru Artă în grad de Cavaler cls. I sculptorului Constantin Brâncuși, precum și altor personalități marcante ale culturii și artei românești.
Sorin Buliga și Adina Andrițoiu

[1] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 108/1937, fila 1 (față).
[2] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 108/1937, fila 1 (verso)
[3] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 108/1937, filele 2 și 3.
[4] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 94/1938, fila 10.
[5] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 94/1938, fila 11 (față și verso).
[6] S.J.A.N. Dolj, fondul „Rezidenţa Regală a Ţinutului Olt”, dosarul 4/1938, fila 3.
[7] S.J.A.N. Dolj, fondul „Rezidenţa Regală a Ţinutului Olt”, dosarul 4/1938, fila 1 (față și verso).
[8] S.J.A.N. Dolj, fondul „Rezidenţa Regală a Ţinutului Olt”, dosarul 4/1938, fila 2.
[9] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 108/1937, fila 9.
[10] Georgescu-Gorjan, Sorana (2002), Ștefan Georgescu-Gorjan, Constructorul Coloanei Infinite, pp.43-44, Ed. Fundației „Constantin Brâncuși”, Colecția „Brâncușiana”, Târgu Jiu).
[11] S.J.A.N. Gorj, fondul „Primăria oraşului Târgu-Jiu”, dosarul 119/1938, fila 38.
[12] Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, II 638, p. 2827.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here