Astăzi, 27 septembrie 2012, se împlinesc exact patru decenii de când gorjeanca Maria Lătăreţu, cea mai mare cântăreaţă a plaiurilor româneşti, a trecut din lumea cu dor, în lumea cea fără de dor, la data de 27 septembrie 1972, cântând pe scenă, în comuna Româneşti, judeţul Botoşani, la 700 de kilometri de casă, ultima dumneaei creaţie – “Vă las cântecele mele”.
Deşi de atunci s-a scurs foarte multă vreme, iată că şi astăzi, bogata capodoperă folclorică a celebrei artiste, cifrată la peste 1300 de cântece !!!, constituie într-un fel …abecedarul oricărui tânăr interpret, din orice zonă folclorică a ţării, 
care doreşte să facă performanţă în arta interpretativă a melosului popular autentic.
Trecerea sa în nefiinţă, ca urmare a unei congestii cerebrale, la nici 61 de ani, în plină maturitate artistică, a căzut ca un trăsnet asupra întregii suflări româneşti care, întristată şi neconsolată, a condus-o pe ultimul drum, la cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti, la data de 1 octombrie 1972. De altfel, aşa cum scria un cronicar al vremii, în acele zile sfâşietoare, au tăcut parcă şi toate instrumentele muzicale. Laolaltă cu oamenii, probabil, îşi plângeau şi ele …privighetoarea !
Conştiente de celebritatea incontestabilă a neuitatei artiste, autorităţile comuniste din acele timpuri, avându-l ca iniţiator pe prof.dr. Ion Mocioi, şeful culturii gorjene vreme de aproape trei decenii, cu sprijinul Ministerului Culturii, din toamna lui 1979, au iniţiat Festivalul Naţional de Folclor ,,Maria Lătăreţu” care se desfăşura din doi în doi ani pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu. Ulterior, începând cu anul 2006, la iniţiativa dr.ing. Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, şi a dr.ing. Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu-Jiu, festivalul se înfăptuieşte an de an şi a căpătat statut internaţional prin participarea de concurenţi din Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria sau din Serbia.
Pe de altă parte, în anii din urmă, la Bălceşti, localitatea natală a Mariei, prin iniţiativa şi donaţiile băneşti ale unor persoane private, admiratoare ale cântecului popular autentic, s-a construit Casa muzeu ce-i poartă numele, s-au editat albume muzicale, cărţi, filme documentare, iar de anul trecut, în fiecare lună de august, în bătătura casei amintite se desfăşoară cu mult succes Festivalul copiilor ,,Maria Lătăreţu”, având şi sprijinul direct al doamnei ing. Ioana Lătăreţu şi al domnului ing. Mihai Lătăreţu, nora şi nepotul artistei.
Cum era firesc, frumoasele rezultate obţinute de tinerii competitori, sub patronajul Măiastrei, nu s-au lăsat prea mult aşteptate. Nume ca Mirela Constantin, Olguţa Berbec,Valentin Sanfira, Alexandra Bleaje, Maria Beatrice Băndoiu, Luciana Ene sau Diana Istudor sunt, deja, certitudini în peisajul folcloric gorjenesc de calitate. Pe aceştia, îi urmeză îndeaproape alte şi alte vlăstare talentate din care amintim aici pe Roxana Croitoru, Luiza Ciudin, Larisa Cârlugea sau Adnana Dinea.
Aşadar, la ceas de toamnă bogată şi ruginie a lui 2012, cu adieri de vânt mănos dinspre Câmpu Mare, să aprindem cu toţii o lumânare pentru sufletul bun şi generos al neuitatei Maria Lătăreţu, privighetoarea nepereche a românilor, care, la fel ca marele Eminescu în arta poetică, este unică şi inegalabilă în cântecul popular !
Dorin Brozbă
