În episodul anterior am prezentat cum, în conformitate cu prevederile Legii 273/2004 (R2) privind procedura adopţiei, o persoană sau o familie poate să devină „aptă să adopte”, iar astăzi vom prezenta cum devine adoptabil un copil.
Potrivit specialiştilor D.G.A.S.P.C. Gorj, dar şi în conformitate cu prevederile legale în domeniu, pe tot parcursul procedurii adopţiei trebuie respectate şase principii fundamentale care guvernează adopţia şi anume: principiul interesului superior al copilului; principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial; principiul continuităţii în educarea copilului, avându-se în vedere originea sa etnică, culturală şi lingvistică; principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport de vârsta şi gradul său de maturitate; principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei; principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.
În privinţa vârstei până la care poate fi adoptat un copil, trebuie ştiut faptul că până la împlinirea vârstei majoratului este posibilă adopţia, dar şi persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare l-a crescut în timpul minorităţii sale. Copilul, respectiv majorul nu poate fi adoptat de mai mulţi adoptatori, nici simultan nici succesiv, decât în anumite situaţii excepţionale, cum ar fi: atunci când adoptatorii sunt soţ şi soţie, când adoptatorii au decedat, ori atunci când adopţia a încetat din orice alt motiv, sau când copilul adoptat are un singur părinte, necăsătorit, iar acesta se află într-o relaţie stabilă şi convieţuieşte cu o persoană de sex opus, necăsătorită, care nu este rudă cu acesta până la gradul al patrulea, şi declară prin act autentic notarial că noul adoptator a participat direct şi nemijlocit la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin cinci ani.
Deschiderea procedurii adopţiei interne, se face pe baza planului individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia internă numai dacă: după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; după instituirea măsurii de protecţie specială, părinţii şi rudele copilului până la gradul al patrulea care au putut fi găsite declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului şi în termen de 60 de zile nu şi-au retras această declaraţie. Direcţia are obligaţia înregistrării acestor declaraţii, precum şi a celor prin care părinţii şi rudele până la gradul al patrulea revin asupra declaraţiilor iniţiale; copilul a fost înregistrat din părinţi necunoscuţi. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere al acestuia.
Tribunalul de la domiciliul copilului este cel care dispune deschiderea procedurii adopţiei interne, acesta fiind sesizat printr-o cerere formulată de către D.G.A.S.P.C.
Încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului se face numai dacă planul individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă; dacă părinţii copilului sau tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie; dacă D.G.A.S.P.C. face dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti/rudelor copilului până la gradul al patrulea inclusiv, să îi informeze periodic pe aceştia asupra locului în care se află efectiv copilul şi asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţiile personale cu copilul, precum şi asupra demersurilor necesare în vederea reintegrării sau integrării, ori în cazul în care instanţa judecătorească apreciază că este în interesul superior al copilului.
Consimţământul la adopţie
Există trei categorii de persoane care trebuie să consimtă la adopţie, respectiv: părinţii fireşti sau, după caz, tutorele copilului; copilul care a împlinit vârsta de zece ani; adoptatorul sau, după caz, familia adoptatoare. În situaţii expres prevăzute de Legea nr. 273/2004, (R2) instanţa judecătorească, poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţii la adopţia copilului. De asemenea, consimţământul la adopţie trebuie să fie liber, necondiţionat şi numai după o informare corespunzătoare asupra consecinţelor exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei, informare ce se efectuează de către D.G.A.S.P.C.
Consimţământul părinţilor fireşti sau după caz al tutorelui al copilului care a împlinit vârsta de zece ani, precum şi al adoptatorului sau familiei adoptatoare se dă în faţa instanţei judecătoreşti. Soluţionarea cererilor de deschidere a procedurii adopţiei interne se face de către complete specializate ale instanţei judecătoreşti, în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului cu citarea părinţilor fireşti sau a tutorelui şi a D.G.A.S.P.C. în a cărui rază teritorială domiciliază copilul.
Copilul adoptabil
Ca urmare a hotărârii judecătoreşti pronunţate de instanţă, prin care s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei, copilul devine adoptabil pentru o perioadă de doi ani de zile, timp în care drepturile şi obligaţiile părinteşti ale părinţilor fireşti sau cele exercitate de persoane fizice sau juridice se suspendă, fiind exercitate de către Preşedintele Consiliului Judeţean în a cărui rază teritorială domiciliază copilul.
Dacă în termenul de doi ani de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, D.G.A.S.P.C. a identificat o persoană sau familie corespunzătoare pentru copil, atunci se continuă procedura de adopţie aşa cum este prevăzută de Legea nr. 273/2004 (R2), în caz contrar, după expirarea acestui termen D.G.A.S.P.C. este obligată să revizuiască planul individualizat de protecţie a copilului şi să solicite instanţei judecătoreşti, în funcţie de finalitatea acestuia, încuviinţarea unei noi proceduri de deschidere a adopţiei.
D.G.A.S.P.C. Gorj a deschis procedura adopţiei interne pentru peste 200 de copii în aproape unsprezece ani
În perioada 2005-mai 2015, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 273/2004 (R2), specialiştii Serviciului Adopţii şi Postadopţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Gorj, au deschis procedura adopţiei interne pentru un număr de 210 de copii. Elementele de noutate prevăzute de Proiectul de modificare şi completare a Legii nr. 273/2004 (R2) în ceea ce priveşte deschiderea procedurii adopţiei unui copil sunt următoarele: reducerea termenului de la un an la şase luni în care se realizează demersurile de căutare a părinţilor şi rudelor până la gradul al patrulea; reducerea de la 60 de zile la 30 de zile a termenului în care pot fi retrase declaraţiile părinţilor/rudelor copilului prin care se atestă că nu doresc să se îngrijească de copil; eliminarea termenului de un an, prevăzut în prezent pentru declararea adoptabilităţii copiilor aflaţi în plasament la rude; eliminarea termenului de doi ani prevăzut în prezent pentru valabilitatea deschiderii procedurii adopţiei unui copil, valabilitatea acesteia fiind până la încuviinţarea adopţiei copilului sau până la împlinirea de către acesta a vârstei de 14 ani; reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopţia internaţională de la doi ani la un an, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a deschis procedura adopţiei (termen în care se încearcă identificarea pentru copilul adoptabil a unei persoana/familii din România); simplificarea procedurilor în faţa instanţei judecătoreşti prin: reducerea termenului de apel la cinci zile de la 30 de zile; fixarea primului termen de judecată în şapte zile de la înregistrarea cererii, precum şi reducerea altor termene şi introducerea unor dispoziţii derogatorii celor prevăzute de Codul de procedură civilă, care să permită evitarea unei durate mari a soluţionării dosarelor.
„Va urma …”
Minodora Sucea
