„Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului“ este, aşa cum mărturiseşte titlul, dar şi autorul, „o înşirare cronologică de acte şi inscripţii relative la oraş“18.
În 1907 istoricul Alexandru Ştefulescu avea să publice lucrarea „Din trecutul Gorjului, Satele dispărute. Satele care şi-au schimbat numele. Configuraţia Gorjului. Culele“ la Bucureşti, lucrare de mare interes pentru ineditul temei şi documentaţiei. În prezent mai există decât un singur exemplar la Biblioteca Academiei Române. În 1910, anul morţii istoricului, a apărut la Bucureşti monografia „Schitul Crasna“. Nicolae Iorga semnala şi o monografie despre satul Căleşti19, apărută în acelaşi an 1910. La 16 iulie 1894 a fost fondat Muzeul Gorjului din iniţiativa unui grup de intelectuali conduşi de către institutorul Alexandru Ştefulescu20: Iuliu Moisil, originar din Năsăud, devenit ulterior membru al Academiei Române, artistul plastic Witold Rolla Piekarski, polonez de origine, şi inginerul Aurel Diaconovici21.
Alexandru Ştefulescu pusese bazele unei colecţii muzeale înainte de 1893, în perioada în care fusese director al Şcolii Primare de Băieţi22 din Târgu-Jiu, astfel putem afirma că Muzeul Gorjului „s-a născut dintr-o colecţie şcolară“ 23.
În anul 1894 colecţia de documente a Muzeului Gorjului cuprindea peste 2 000 de piese, dintre care: 8 documente din secolul XV, 47 de documente din secolul al XVI-lea,130 de documente din secolul al XVII-lea, 500 de documente din secolul al XVIII-lea şi 1 400 de documente din secolul XIX24.
Colecţiile muzeului s-au constituit, în principal, din donaţiile făcute de: Alexandru Ştefulescu – colecţii de numismatică, arheologie, acte şi hrisoave vechi; Witold Rolla Piekarski – o colecţie de ştiinţe naturale; Iuliu Moisil – o colecţie de plante şi insecte; Aurel Diaconovici – o colecţie de minerale; Nicu D. Miloşescu, tipograf şi librar din Târgu-Jiu – o colecţie de monede antice şi câteva tiparniţe25.
Pentru activitatea didactică şi ştiinţifică Alexandru Ştefulescu avea să fie premiat de către Academia Română. Comisia desemnată cu analiza lucrărilor pentru premiile acordate de Academie în anul 1905, a stabilit încă din şedinţa din 26 noiembrie 1904 lista publicaţiilor prezente la concurs. În această listă pentru premiul Adamachi, au fost înscrise 45 de lucrări, dintre care două sunt operele lui Alexandru Ştefulescu26. Cele două lucrări ale lui Ştefulescu sunt: „Mânăstirea Tismana“ ediţia a II-a, Bucureşti, 1903, şi „Gorjul istoric şi pitoresc“ apărută la Târgu-Jiu în anul 1904. Aceste două lucrări au fost încredinţate, în vederea întocmirii unei recenzii istoricului Grigore Tocilescu27.
În şedinţa din 5 aprilie 1905, Grigore Tocilescu a prezentat raportul său asupra operelor institutorului Alexandru Ştefulescu.
Ilustrul gorjean a primit premiul Adamachi, precum şi suma de 800 de lei aferentă acestuia, premierea sa fiind aprobată cu unanimitate de şapte voturi. Pentru anul 1907, în şedinţa ordinară a Academiei Române din 3 noiembrie, vicepreşedintele I. C. Negruzzi prezintă lista cărţilor înscrise până la 31 octombrie, la concursul premiilor anuale: Năsturel, Eliade, Adamachi şi al Asociaţiunii Craiovene28. La premiul Adamachi de 5000 de lei, este înscrisă, printre cele 26 de lucrări, şi lucrarea lui Alexandru Ştefulescu, „Istoria Târgu-Jiului“, apărută la Târgu-Jiu în 1906. Lucrările înscrise la premiile Adamachi şi Eliade au fost trimise secţiunilor literatură şi istorie pentru a fi analizate29. Lucrarea depusă de către istoricul Alexandru Ştefulescu a fost analizată de exigentul istoric Ioan Bogdan.
În baza raportului prezentat de Ioan Bogdan, lucrarea „Istoria Târgu-Jiului“, apărută la Târgu-Jiu în 1906, a fost premiată de secţiunea istorică a Academiei Române cu premiul Adamachi, întrunind majoritatea voturilor30.
Alexandru Ştefulescu a fost apreciat şi premiat de Academia Română, întreaga sa operă contribuind la o mai bună cunoaştere a istoriei Gorjului, motiv pentru care iniţiatorul Muzeului Gorjului este considerat, până în zilele noastre, cel mai mare istoric gorjean.
Referindu-se la înfiinţarea Muzeului Gorjului, Alexandru Ştefulescu afirma în paginile lucrării „Istoria Târgu-Jiului“ că acesta „îşi datoreşte începutul unei mici colecţiuni de porunci domneşti, slavone şi româneşti, manuscrise şi fotografii de pe monumentele istorice, monede dace, romane, ale autorului, precum şi colecţiuni de ştiinţe naturale ale domnilor Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici şi Witold Rolla Piekarski“31.
Pe de altă parte, profesorul Iuliu Moisil justifică astfel iniţiativa înfiinţării Muzeului Gorjului: „Ne aflăm într-unul dintre cele mai importante ţinuturi româneşti, unde strămoşii noştri au trăit timpuri eroice, unde putem zice, că locurile fiind mai retrase şi mai ferite de pericole imediate, s-a început zămislirea neamului românesc, unde s-a întărit vitalitatea acestui neam, unde au trăit sau de unde se trag cele mai multe familii boiereşti ale Olteniei“32.
Având în vedere toate aceste considerente, profesorul Iuliu Moisil aprecia că: „Scopul pentru care am înfiinţat muzeul era de a aduna material arheologic, preistoric, istoric şi folkloristic şi relative la ştiinţele naturale (…) şi de a face apoi studii respective – prin urmare, scrutarea judeţului Gorj din diferite puncte de vedere“33.
În anul 1904 istoricul Nicolae Iorga afirma, referindu-se la eforturile întreprinse de către Alexandru Ştefulescu în vederea înfiinţării şi organizării Muzeului Gorjului: „Stăruinţă vrednică de răsplată, pe care nu o va avea niciodată, a unui singur om fără timp de cercetare, fără mijloace, fără îndemnuri şi ajutoare, care a întemeiat în capitala celui mai minunat ţinut de moşneni din România, în Târgul de pe Jiu al Gorjului, un bogat muzeu care se îmbogăţeşte zi de zi. Alexandru Ştefulescu a creat unica arhivă documentară a unui judeţ românesc“34.
Conform actului fondator al Muzeului Gorjului, document datat 16 iulie 1894 şi descoperit în anul 1919 de către Teodor Câlcescu35, sunt prezentaţi membrii comitetului fondator, respectiv: Toma Cămărăşescu, prefectul judeţului Gorj – preşedinte, Alexandru Ştefulescu – director, Aurel Diaconovici – casier, Iuliu Moisil – secretar, Witold Rolla Piekarski – custode36.
Acelaşi document menţionează, referindu-se la scopul înfiinţării acestei instituţii muzeale: „Pentru a cunoaşte de aproape măreţele urme strămoşeşti, pentru a trăi în mai strânsă legătură cu ele, pentru a arăta că suntem vrednici urmaşi ai unor aşa vestiţi străbuni, şi iarăşi, pentru ca, aceste urme să nu rămână răzleţe şi uitate (…) în toate unghiurile judeţului nostru – cuibul prin excelenţă al românismului“37.
Din păcate, în cursul anului 1906 Muzeul Gorjului avea să-şi întrerupă existenţa ca urmare a neînţelegerilor dintre Alexandru Ştefulescu şi Toma Cămărăşescu. În aceste împrejurări, Alexandru Ştefulescu afirma, în cuprinsul unei scrisori adresate domnului Constantin Istrati: „Am muncit 12 ani şi muzeul tot în faşă a rămas, căci nimeni de aici nu l-a înţeles. Nu s-au cerut niciodată diurne pentru munca noastră, dar ne-am aşteptat la încurajare, ceea ce ne-a lipsit cu totul“38.
Până în anul 1906 Muzeul Gorjului a fost vizitat de numeroase personalităţi româneşti şi străine, precum: doctor Constantin Istrati, ministrul Lucrărilor Publice (13 septembrie 1899), Gheorghe Grigore Cantacuzino (22 septembrie 1899), Dimitrie A. Sturdza, prim-ministru al României, Ion I. C. Brătianu (15 aprilie 1901), Spiru Haret (5 septembrie 1902), I. Grădişteanu (11 iulie 1905), Nicolae Densuşianu, membru corespondent al Academiei Române, istoricul Dimitrie Onciul, poetul George Coşbuc, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga (1-3 septembrie 1903), Nicolae Romanescu, primarul Craiovei, Emanuel de Martonne, profesor la Universitatea din Rennes (Franţa), doctor Conrad Cichorius, profesor de istorie la Universtatea din Breslau (Germania) 39.
Vizitând Muzeul Gorjului, istoricul Dimitrie Onciul, reprezentant al şcolii critice, care l-a influenţat pe Alexandru Ştefulescu, făcea următoarea constatare: „Când în fiecare judeţ se va cultiva iubirea pentru trecutul ţării şi al neamului ca în capitala Gorjului, atunci vom avea şcoală de adevărat patriotism“40.
Alexandru Vlahuţă, evocând oraşul Târgu-Jiu în lucrarea „România pitorească“, se referă şi la Muzeul Gorjului, unde „amintirile sunt vii, strânse cu pricepută grijă şi păstrate cu sfinţenie. Nicăieri n-am găsit atâta iubire, atât respect pentru trecutul neamului nostru, ca în oraşul acesta liniştit, unde toate parcă te îndeamnă la gânduri frumoase şi fapte bune“41.
Muzeul Gorjului şi-a avut sediul, în momentul înfiinţării sale, în două încăperi de la parterul Palatului Administrativ al judeţului Gorj (Prefectura), clădire construită în anii 1870 – 1875, care a redevenit sediu al muzeului în anul 1974. După doar doi ani de la înfiinţare, în 1896, Muzeul Gorjului a fost mutat în casele Codin Crăsnaru, închiriate pentru funcţionarea Gimnaziului din Târgu-Jiu. Începând din 1898, anul inaugurării noului sediu al Gimnaziului „Tudor Vladimirescu“ din Târgu-Jiu, colecţiile Muzeului Gorjului au fost transferate la parterul acestuia42.
În aprilie 1906 a fost editat la Târgu-Jiu primul şi singurul număr al revistei „Publicaţiunile Muzeului Judeţean al Gorjului“, ce valorifică studiile şi cercetările intelectualilor gorjeni ai epocii. Muzeul Gorjului a trecut, începând cu anul 1906, printr-o perioadă nefastă, acesta fiind lipsit practic de un sediu adecvat. Acestui fapt avea să i se adauge şi plecarea unora dintre fondatorii muzeului din Târgu-Jiu. Astfel, profesorul Iuliu Moisil pleacă la Bucureşti în anul 1906, graficianul Witold Rolla Piekarski plecase încă din 1904 la Novaci şi, din 1906, la Bucureşti, în timp ce Aurel Diaconovici a plecat la Râmnicu-Vâlcea în anul 190544.
La 26 octombrie 1910 avea să înceteze din viaţă institutorul Alexandru Ştefulescu, fondatorul Muzeului Gorjului, acest fapt având repercusiuni serioase asupra funcţionării instituţiei de cultură în perioada imediat următoare. Începând din toamna anului 1916, odată cu impunerea ocupaţiei trupelor germane şi aliaţilor lor din cadrul Puterilor Centrale în această parte a ţării, colecţiile Muzeului Gorjului au fost devastate45. După ocuparea oraşului Târgu-Jiu, trupele germane au distrus colecţiile de: ceramică, fotografie şi au ars o serie de documente medievale. La câţiva ani după încheierea Primului Război Mondial, mai precis în anul 1925, obiectele din patrimoniul Muzeului Gorjului ce fuseseră salvate se aflau depozitate într-o sală de la parterul sediului Liceului „Tudor Vladimirescu“ din Târgu-Jiu46.
Din dorinţa de a reda Muzeului Gorjului un spaţiu adecvat pentru expunerea şi conservarea colecţiilor sale, în anii 1925 – 1926, s-a construit în actualul Parc Central al municipiului Târgu-Jiu, pe malul Jiului, din iniţiativa doamnei Arethia Tătărescu47, preşedinta Ligii Naţionale a Femeilor Române, filiala Gorj48, o clădire, inspirată din arhitectura culei de la Aninoasa (Gorj), construcţie proiectată de către arhitectul Iullius Doppelreiter.
La festivitatea inaugurării noului sediu al Muzeului Gorjului, desfăşurată la 5 septembrie 1926, a luat parte şi profesorul Iuliu Moisil, unul dintre fondatorii Muzeului Gorjului, care va nota în cartea de onoare a muzeului: „Asistând la redeschiderea Muzeului Gorjului, a cărui activitate se întrerupsese din cauza războiului şi ale cărui obiecte s-au păstrat numai în parte, au fost depuse în frumoasa culă ridicată de Liga Femeilor Române, secţia Gorj. Urăm ca această instituţie restaurată să progreseze spre educarea generaţiilor viitoare în sentimentul de dragoste şi respect faţă de monumentele strămoşilor“49.
Daniela-Liliana Pătraşcu
Dr. Dumitru-Valentin Pătraşcu
18Idem, Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului, Stabilimentul Grafic I. V. Socec, Bucureşti, 1899, p. II.
19Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967, p. 284; Alexandru Ştefulescu, Biserica satului Căleşti, Tipografia Nicu D. Miloşescu, Târgu-Jiu, 1910, p. 3; Gheorghe Nichifor, op. cit., p. 284.
20Dumitru-Valentin Pătraşcu, 115 ani de la fondarea Muzeului Gorjului, în volumul Oameni şi fapte din Târgu-Jiul de altădată, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010, p. 78.
21Ibidem.
22Ion Mocioi, Muzeul Gorjului, în „Litua – studii şi cercetări“, nr. I, Târgu-Jiu, 1978, p. 6.
23Dumitru-Valentin Pătraşcu, art. cit., în volumul Oameni şi fapte din Târgu-Jiul de altădată, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010, p. 80.
24Alexandru Ştefulescu, Documente slavo-române relative la Gorj (1406-1665), Tipografia Nicu D. Miloşescu, Târgu-Jiu, 1908, p. 5; Idem, Gorjul istoric şi pitoresc, Tipografia Nicu D. Miloşescu, Târgu-Jiu, 1904, passim.
25Dumitru-Valentin Pătraşcu, art. cit., în volumul Oameni şi fapte din Târgu-Jiul de altădată, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010, p. 82.
26Gheorghe Gârdu, Alexandru Ştefulescu premiat de Academia Română, în „Litua – studii şi cercetări“, nr. II, Târgu-Jiu, 1982, p. 387.
27Ibidem.
28Ibidem, p. 389.
29Ibidem.
30Ibidem, p. 391.
31Alexandru Ştefulescu, Istoria Târgu-Jiului, p. 326.
32Iuliu Moisil, Muzeul Gorjului. Jalnica lui istorie, în „Arhivele Olteniei“, an V, nr. 32/ianuarie-februarie 1926, p. 10.
33Ibidem.
34Nicolae Iorga, art. cit., în Studii şi documente cu privire la istoria românilor, vol. 6, Bucureşti, 1904, pp. 9-10.
35Vezi „Gorjanul“, an XII, nr. 36-37/25 septembrie 1936, p. 2.
36Gheorghe Nichifor, op. cit., p. 122; Dumitru-Valentin Pătraşcu, Muzeul Gorjului şi rolul său în viaţa culturală (1894 – 2010), în „Buridava. Studii şi materiale“, an VIII, Râmnicu-Vâlcea, 2010, p. 305.
37Apud. Vasile Marinoiu, Muzeul Gorjului – o instituţie centenară, în „Litua. Studii şi cercetări“, nr. VII, Braşov, 1997, p. 11.
38Apud. Gheorghe Nichifor, op. cit., pp. 129-130.
39Dumitru-Valentin Pătraşcu, art. cit., în „Buridava. Studii şi materiale“, an VIII, p. 306; Gheorghe Nichifor, Intelectualitatea Gorjului şi Marea Unire, Editura „Alexandru Ştefulescu“, Târgu-Jiu, 1995, pp. 25-26; Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor, Andrei Popete-Pătraşcu, Dincă Schileru. O legendă vie a Gorjului, Editura Sitech, Craiova, 2012, p. 52.
40Apud. Alexandru Ştefulescu, Istoria Târgu-Jiului, p. 325.
41Alexandru Vlahuţă, România pitorească, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1965, p. 51.
42Dumitru-Valentin Pătraşcu, art. cit., în „Buridava. Studii şi materiale“, an VIII, p. 306.
43Ibidem.
44Idem, Personalităţi culturale şi politice în vizită la Muzeul Gorjului, în „Historica“, an IX, nr. 1 (14), Craiova, 2011, p. 40.
45Ion Mocioi, art. cit., în „Litua – studii şi cercetări“, nr. I, Târgu-Jiu, 1978, p. 9.
46Jean Bărbulescu, Calendarul Gorjului pe anul 1925, Tipografia „Lumina“ – Fraţii Niculescu, Târgu-Jiu, 1925, p. 44.
47Zenovie Cârlugea, Arethia Tătărescu. Marea doamnă a Gorjului interbelic, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2007, passim.
48Dorina Nichifor, Din activitatea Ligii Naţionale a Femeilor Române, în „Litua – studii şi cercetări“, nr. IV, Târgu-Jiu, 1988, pp. 197-198.
49Apud. Dumitru-Valentin Pătraşcu, Personalităţi culturale şi politice în vizită la Muzeul Gorjului, în „Historica“, an IX, nr. 1 (14), p. 40.
