În ziua de 20 ianuarie 2023, fiind prezent la Bucureşti şi participând la Dezbaterea cu tema: «Probleme privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2021 şi aspectele privind îmbătrânirea populaţiei», desfăşurată în sala «Ion Heliade Rădulescu» a Bibliotecii Academiei Române, la care au conferenţiat domnii: Acad. Prof. univ. dr. ing. Nicolae NOICA, directorul Bibliotecii Academiei Române, Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universităţii Bucureşti şi Prof. univ. dr. ANDREI Tudorel, Preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS) şi sintetizând numai într-o singură propoziţie, concluzia care s-a desprins cu acest prilej a constituit-o faptul că un recensământ este un important moment pentru a contura imaginea ţării, în tot ceea ce a însemnat şi înseamnă istoria, prezentul şi viitorul României! Cu siguranţă, vom reveni cu articole care vor fi legate de problemele importante ale acestei dezbateri de referinţă, iar, pentru că mâine, 24 ianuarie 2023, sărbătorim 164 de ani de la Unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, amintim că în sala bibliotecii Academiei Române s-a aflat şi dr. Bogdan Cuza, strănepotul Domnitorului, căruia, la o privire atentă, se poate aprecia că îi seamănă la înfăţişare şi la felul de a iubi ţara, pentru că ne-a mărturisit cu emoţie şi cu aleasă bucurie că păstrează cu sfinţenie în sufletul Alteţei sale imaginea marelui patriot sub domnia căruia s-a născut numele de România şi care a pus pentru totdeauna bazele statului român modern!
,,A percepe este mai important decât a şti”! (Al. I. Cuza)
După epocala zi a Unirii Moldovei cu Ţara Românească, fără de care nici Marea Unire de la 1918 nu s-ar fi realizat, statul român a intrat în perioada sa modernă, prin reformele începute sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, când a fost adoptat numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură Adunare şi cu un singur Guvern, acesta fiind şi primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. Dar, să nu uităm nici măcar o clipă de generaţia de intelectuali patrioţi care au realizat Unirea din 1859 şi care au avut meritul de a fi putut impune un spirit deschis şi înnoitor către ideile de unitate, libertate şi fraternitate, născute de Revoluţia franceză de la 1789, pentru care mulţi dintre ei luptaseră pe baricadele revoluţiilor de la 1848 din Europa. Este cunoscut faptul că marii unionişti din rândul cărora s-au remarcat: Mihail Kogălniceanu, I.C. Brătianu, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri şi alţii, au avut intuiţia diplomatică de a alege momentul cel mai bun pentru proclamarea Unirii Principatelor Române, conform voinţei patrioţilor din Moldova şi Ţara Românească. Aşadar, cu toată măreţia sa istorică, Ziua de 24 ianuarie 1859 a reprezentat în istoria noastră punctul de pornire al unor idealuri a căror împlinire a contribuit la făurirea României moderne, mai ales că a fost şi momentul când două principate românești, Moldova și Țara Românească, atât de cunoscute în epocă sub numele de Valahia şi recunoscute peste hotare, au optat pentru alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, ca urmare a faptului că decizia de numire a unui singur domnitor în fruntea ambelor state româneşti a reprezentat simbioza intereselor comune ale acestora. Fără îndoială că Unirea a fost posibilă, aşa cum am precizat, datorită eforturilor conjugate ale oamenilor politici ai vremii, care au reușit să valorifice cu mare inteligență și cu spirit diplomatic susţinut, un context politic internațional favorabil, având ca sprijin dorința de unitate și solidaritate manifestată de către populația din Moldova și din Țara Românească, ceea ce înseamnă că Unirea Principatelor Române reprezintă o pagină importantă de istorie, demonstrând faptul că de-a lungul veacurilor a existat mereu dorința unei națiuni de a rămâne unită în jurul valorilor și a intereselor tradiționale, iar, începând cu 24 ianuarie 1859, noi, românii, am îndeplinit obiectivul de suflet al neamului românesc: UNIREA, ca un mare deziderat realizat în mod pașnic şi mai ales, fără a tulbura cu consecinţe imprevizibile reacţia marilor puteri care întotdeauna se preocupă de jocurile și interesele lor politice internaționale. Înfăptuită sub semnul ideilor Revoluţiei paşoptiste, Unirea Moldovei cu Ţara Românească a reprezentat un obiectiv comun al elitei politice de pe ambele maluri ale Milcovului, iar, începutul anului 1859 avea să aducă împlinirea idealului românilor de la sud şi de la est de Carpaţi. Colonelul Alexandru Ioan Cuza, Domnitor al Principatelor Unite a înfăptuit o serie de reforme care au vizat sistemul politic, sistemul sanitar, instituţia Poştei, armata, Biserica, învăţământul, justiţia, fiscalitatea, serviciul vamal şi au fost înfiinţate primele două universităţi româneşti: la Iaşi, în 1860 şi la Bucureşti, în 1864.
„Mă bucur că gorjenii sunt primii care prezintă interes pentru un descendent al numelui de Cuza”!
Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre oamenii care au marcat istoria modernă a României şi ceea ce a rămas consemnat despre el în cărţile de istorie ştie mai toată lumea, dar, mai puţin se ştie că a fost şi un personaj tragic al propriei vieţi, un amănunt reţinut prin faptul că în anul 1862, Vodă Cuza a cumpărat de la Banca Moldovei domeniul Ruginoasa, care se află în judeţul Iaşi, la acea vreme, ipotecat în favoarea acesteia. La Ruginoasa, Vodă Cuza visa ca să-şi afle liniştea, în castelul construit la începutul secolului al XIX-lea de către Săndulache Sturza, logofăt şi mare vistiernic, iar, după moartea lui Săndulache, moşia şi castelul de la Ruginoasa au revenit fiului său, Costache, prim-ministru al lui Vodă Mihai Sturza, vărul său, care avea două mari pasiuni: femeile şi jocul de cărţi. Spre bătrâneţe, în Costache a înflorit o tomnatică pasiune pentru preafrumoasa Marghioliţa Ghica, proaspăt întoarsă în Moldova, după ce-şi abandonase soţul la Constantinopol şi după ce acest Costache a cerut-o de nevasta cea încântată de averea bătrânului. După cununie, bătrânul Costache a trăit multe peripeţii cu juna cea nepotolită, până când şi-a pierdut minţile! Aşadar, la anul 1862, când Vodă Cuza a cumpărat Ruginoasa, tocmai pentru faptul că Elena Cuza, soţia domnitorului, care se înrudea cu neamul Sturzeştilor, fiind nepoata rătăcitului Costache, a iniţiat lucrările de renovare şi după încheierea lor, se părea că Ruginoasa va fi locul ideal pentru tihnă şi bucurie, dar, la 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost detronat şi alungat din ţară în urma unui complot al cărui principal autor a fost Ion C. Brătianu, după care, fără să-şi mai revadă ţara, Cuza a murit, în 1873, la Heidelberg, vegheat de doamna sa, Elena Cuza, cea care s-a îngrijit de cei doi copii ai domnitorului, făcuţi cu Maria Obrenovici. Aceasta din urmă, la şase ani de la moartea domnitorului, în 1879, aflând că suferă de o boală incurabilă, s-a sinucis, la Dresda. Doamna Elena Cuza s-a stins din viaţă la anul 1909, la Piatra Neamţ şi dorinţa ei a fost de a fi înmormântată la Soleşti (Vaslui) lângă mormântul mamei sale. Dar, pe ultimul său drum a pierit în vagonul mortuar care a luat foc şi a ars complet, cu tot sicriul care o transporta! Dar, după ce am creionat aspectul tragic al vieţii domnitorului şi al familiei sale, pe care istoria l-a reţinut întocmai, să revenim la momentul înălţător al Unirii Principatelor, pentru că toţi românii iubitori de ţară, cu tot sufletul suntem încredinţaţi de faptul că la cei 164 de ani de la acel moment glorios, ar fi bine să ne amintim şi de versurile poetului Vasile Alecsandri, care au devenit de atunci şi Imnul Unirii Principatelor Române: «Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inimă română, / Să-nvârtim hora frăției / Pe pământul României». Tocmai despre aceste versuri mi-a reamintit cu trei zile în urmă, Alteţa sa, dr. Bogdan Cuza, cel căruia i s-a acordat la 24 ianuarie 2017, Titlul de «DOCTOR HONORIS CAUSA» al Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din Târgu-Jiu, când avea să spună: „Mă bucur că gorjenii sunt primii care prezintă interes pentru un descendent al numelui de Cuza. Sunt, bineînțeles, recunoscător Universității «Constantin Brâncuși» din Târgu-Jiu. Avem o serie de proiecte comune pentru a găsi o modalitate de colaborare și de promovare a unor acțiuni ale universității pe piața germană! Proiectele sunt multiple și complexe şi se referă la un schimb de experiență între cadre universitare și studenții universității, dar și anumite proiecte legate de stimularea activităților cadrelor didactice din Târgu-Jiu și chiar din Germania, care ar putea să fie atrase aici, pentru a le preda studenților. Gorjenilor le transmit un lucru venit din suflet, în sensul că nu voi uita această zi toată viața, fiind o zi de o importanță crucială pentru mine, pentru activitatea mea și, mai ales, pentru sufletul pe care l-ați depus ca gorjeni, să vă gândiți la familia Cuza”, a declarat Prinţul Dr. Bogdan Cuza. Poate că ar fi un lucru minunat ca Senatul şi Rectoratul Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din Târgu-Jiu să conlucreze în chip fericit ca în perioada următoare, Maestrului DAN PURIC, cel cu adânci rădăcini pe linie paternă în Padeşul Gorjului, să-i fie acordat Titlul de «Doctor Honoris Causa» al Universității «Constantin Brâncuși», urmând ca Prinţului Dr. Bogdan Cuza, să-i fie conferit înaltul Titlu de «DOCTOR HONORIS CAUSA MAGNA CUM LAUDAE» al Universităţii «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din Târgu-Jiu, pentru ca toţi cei cu inima curată, să putem cânta la unison: «O, ce veste minunată / În…Târgu-Jiu ni se-arată!».
Profesor dr. Vasile GOGONEA
