“Zilele Adopţiei”, în Gorj (VI)

316

familie pt luniDe îndată ce sentinţa civilă de încuviinţare a adopţiei interne a rămas definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, familia adoptatoare se poate adresa serviciului de stare civilă competent, pentru emiterea

noului certificat de naştere pentru copilul adoptat, în care adoptatorii sunt trecuţi ca părinţi fireşti. Vechiul act de naştere se va păstra, menţionându-se pe marginea acestuia, întocmirea noului act. Astfel, adoptatorii au faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său, iar copilul adoptat are faţă de familia adoptatoare drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană faţă de părinţii săi reali.

Monitorizare evoluţiei copilului şi a noii familii
Odată încuviinţată adopţia, conform legislaţiei în domeniul adopţiei, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) de la domiciliul copilului, prin compartimentul de adopţie şi post adopţie, format dintr-un asistent social şi un psiholog, monitorizează evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe o perioadă de cel puţin 2 ani.
În această etapă, vizitele post adopţie sunt efectuate, o dată la trei luni, vizite în cadrul cărora se urmăreşte dezvoltarea ataşamentului şi dinamica familiei, identificarea eventualelor dificultăţi în dezvoltarea copilului, informarea familiei cu privire la particularităţile etapelor de dezvoltare ale copilului, precum şi la alte teme de interes, în funcţie de nevoile copilului şi ale familiei adoptatoare. Această perioadă le oferă adoptatorilor prilejul să discute despre toate dificultăţile pe care le întâmpină şi să primească ajutor înainte să apară o situaţie de criză. De asemenea, specialiştii care monitorizează familia în perioada de post adopţie acompaniază familia şi copilul în primii lor ani împreună şi le oferă tot sprijinul de care au nevoie în anumite momente mai dificile. La finalul fiecăreia dintre vizite se întocmeşte un raport trimestrial în care se consemnează evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre copil şi adoptatori.
După această perioadă de monitorizare, responsabilul de caz întocmeşte un referat privind închiderea cazului. În funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, se poate propune continuarea monitorizării post adopţie, dacă se consideră că acest lucru este în interesul copilului.
După închiderea cazului, nu se mai urmăreşte evoluţia copilului în familia adoptatoare, dar dacă familia consideră necesar, se poate adresa oricând profesioniştilor pentru a beneficia de diferite tipuri de servicii de sprijin (de exemplu, servicii de informare şi consiliere, grupuri de suport pentru copii şi părinţi, cursuri pentru dezvoltarea abilităţilor parentale).
Copilul are dreptul să ştie că este adoptat
Legislaţia în domeniul adopţiei prevede că familia adoptatoare trebuie să informeze copilul asupra faptului că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate a acestuia o permit. Informarea copilului trebuie să înceapă cât mai devreme posibil. Această înţelegere a copilului privind adopţia se realizează treptat, odată cu dezvoltarea lui intelectuală. În primii ani de viaţă, copilul nu conştientizează ce înseamnă „a fi adoptat”, dar acesta se va obişnui, treptat cu noţiunea de „adopţie” şi mai important, va învăţa de la părinţii săi adoptivi conotaţia, în sens pozitiv, pe care aceştia o dau adopţiei. Deosebit de important este ca familia adoptatoare să înţeleagă, la rândul său, că adopţia este o parte din identitatea copilului, şi ca atare, copilul are dreptul să ştie că este adoptat. Familia adoptatoare nu trebuie să se îngrijoreze dacă întâmpină dificultăţi în a-i răspunde la anumite întrebări copilului, sau dacă le este greu să abordeze anumite subiecte care au legătură cu adopţia, întrucât vor primi tot suportul de care au nevoie de la specialiştii compartimentului adopţii şi post adopţii.
DGASPC Gorj a monitorizat 92 de adopţii în perioada 2005-2009
Statistic vorbind, în perioada 2005-2009, specialiştii din cadrul Compartimetului Adopţii şi Post Adopţii de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj au monitorizat un număr de 92 de adopţii.
Urmările adopţiei…
Prin adopţie se stabiliesc filiaţia între adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. În momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia firească dintre adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte , încetează.
Impedimentul la căsătorie izvorât din rudenie există, potrivit legii, atât între adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi rudele sale fireşti, pe de altă parte, cât şi între adoptat şi descendeţii acestuia şi persoanele cu care a devenit rudă prin efectul adopţiei.
Adoptatorul are faţă de copilul adoptat drepturile şi îndatoririle părintelui firesc faţă de copilul său. De asemenea, adoptatul are faţă de adoptator drepturile şi îndatoririle de orice natură pe care le are o persoană faţă de părinţii fireşti.
Adoptatorii au obligaţia de a informa copilul că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul de maturitate ale acestuia o permit.
Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către acesta a capacităţii depline de exerciţiu, numai cu autorizarea instanţei judecătoreşti, dar numai în anumite condiţii prevăzute expres de lege.
După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita Tribunalului să-i autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor fireşti.
Tribunalul va încuviinţa cererea numai dacă constată că accesul la informaţile soliciate nu este dăunător integrităţii psihice şi echilibrului emoţional ale solicitantului, care în prealabil trebuie să beneficieze de consiliere din partea specialiştilor din domeniul protecţiei copilului.
Prin adopţie, adoptatul dobândeşte numele adoptatorului, cu această ocazie, la cererea adoptatorului şi cu încuviinţarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, instanţa poate dispune şi schimabarea prenumelui adoptatului.
Cum încetează adopţia ?
Adopţia încetează prin desfacere sau ca urmare a declarării nulităţii acesteia. Ea se desface în cazul în care adoptatorul sau adoptatorii au decedat şi este încuviinţată o nouă adopţie. De asemenea, adopţia este nulă, dacă a fost încheiată în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului sau cu încălcarea oricăror condiţii de fond sau de formă prevăzute de lege. În situaţia încetării adopţiei ca urmare a declarării nulităţii acesteia, adoptatul redobândeşte numele de familie avut înainte de încuviinţarea adopţiei.
Părinţii fireşti ai copilului redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti dacă instanţa nu dispune instituirea unei măsuri de protecţie pentru copil.
Cererile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, se soluţionează de complete specializate ale instanţei judecătoreşti, în Camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.
Pe site-ul Oficiului Român pentru Adopţii (www.adoptiiromania.ro), se află Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004, privind regimul juridic al adopţiei, proiect care a intrat în circuitul de avizare.
Minodora Sucea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here