Încet-încet, ceea ce părea o simplă iniţiativă literară a ajuns la a XV-a ediţie a Atelierului Naţional de Poezie Serile de la Brădiceni. Ca director al acestui festival literar, poetul, filozoful, criticul literar, prozatorul conf.univ.dr. Ion Popescu Brădiceni ne-a oferit plăcuta convorbire în avanpremiera evenimentului devenit prin trudă cea mai importantă întrunire a poeţilor ţării din această toamnă.
Colecţie editorială SERILE LA BRĂDICENI
– Este mai altfel ediţia din anul acesta?
– Ne prezentăm cu o consistentă colecţie editorială SERILE LA BRĂDICENI. Şi nu exagerez defel pentru că această colecţie numără şapte titluri: proză, poezie şi critică literară. Ion Trancău lansează ale sale Imixtiuni critice, Maria Şerban Silivaş culegerea lirică Lostriţa albastră, Ana Gogălniceanu cartea de proză scurtă pentru copii Furtună în suflete, Ion C. Gociu volumul de nuvele Cireşe amare.
– O carte minunată de nuvele, presărată şi cu trei poeme strălucite ale colaboratorului Spiridon Popescu, membru al Uniunii Scriitorilor. În aceiaşi colecţie, N. Dragotă Neda îl restituie literaturii gorjene pe poetul interbelic N. Dragotă Neda (îngrijitorul ediţiei fiind nimeni altul decât fiul autorului – ilustrul dascăl Nicolae Dragotă). Colecţia se bucură de concursul celei mai importante edituri gorjene – ACADEMICA BRÂNCUŞI a Universităţii „C. Brâncuşi” Târgu Jiu, dar şi de aportul editurii similare UNIVERSITAS a universităţii petroşenene, la care a apărut „Lostriţa albastră”, volumul de debut editorial al poetei Maria Şerban Silivaş, care-a publicat prima dată în revista „Luceafărul”, în 1988. Nu în ultimul rând, editura MĂIASTRA a găzduit, cu aceeaşi deschidere, cărţile semnate de Ion Elena – Adio frumoaselor zăpezi şi Dumitru Dănău – Poeţi gorjeni traduşi în limba germană. De altfel, toate aceste cărţi au fost premiate de Asociaţia Culturală Serile la Brădiceni.
Lumea Brădicenilor, peste aceea a Liliecilor?
– De ce nu a intrat în vederile juriului valorosul volum baladesc LA NORD DE CAII SĂLBATICI al poetului Ion Căpruciu, volum ce mie mi se pare superior celor două cărţi La lilieci ale regretatului clasic Marin Sorescu?
– Dar, să avem puţină răbdare. Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului Ion Căpruciu. Căci, de data aceasta, prin absenţa regretabilă, prin trecerea la cele veşnice a cunoscutului prozator textualist şi dramaturg al absurdului Emil Paraschivoiu, consăteanul său Ion Căpruciu rămâne Cezarul incontestabil al uliţei cu patru scriitori din Brădicenii de azi.
– La un cenaclu de acum un an, poetul şi editorul clujean Mircea Petean a fost de acord cu afirmaţia subsemnatului că Ion Căpruciu poate să devină un baladist mai ceva decât Marin Sorescu.
– Da. Ceea ce Mircea Petean i-a promis lui Ion Căpruciu la a XIV-a ediţie a Setilor la Brădiceni s-a şi întâmplat. În colecţia antologică MAGISTER a Editurii Limes, din Cluj, acest mare editor clujean, laureat el însuşi al Serilor de la Brădiceni, în urmă cu patru ediţii, i-a tipărit un volum de balade şi cântece – La Nord de caii sălbatici – absolut de excepţie, şi cu un titlu nu numai incitant, cât şi ilustrativ pentru cele două specii literare, actualmente pe nedrept uitate. Ion Căpruciu se înscrie direct pe urmele şcolii numite Cercul de la Sibiu. El poate fi aşezat în raft alături de baladişti ca Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Radu Stanca, Geo Dumitrescu, care dealtfel l-a şi lansat sub numele de C. Dochian pe când îşi ţinea rubrica Atelier la România literară. În peisajul literar contemporan, realmente pustiit de un postmodernism păgubos, interpretat de optzeciştii de ieri, resureacţia baladescului propusă de Ion Căpruciu reprezintă nu numai o provocare, cât o reîntoarcere la sursele originare ale poeziei. Mai precis ale marii poezii, una în care viaţa şi arta, natura şi cultura se identifică până la ideea de tot, de întreg, de rotund.
Juriul, contestat, ca orice juriu?!
– Pledoaria directorului festivalului intră, oarecum, în contradicţie cu preferinţele Juriului?
– Nu vreau să scuz Juriul format din preşedinţii Adrian Alui Gheorghe şi Mircea A. Diaconu -, dar jurizarea fiind deja făcută la sfârşitul lunii iulie cartea prietenului nostru comun a apărut, cumva, tardiv. A nu se uita, totuşi, că Ion Căpruciu este laureat al unuia dintre premiile importante ale Serilor de la Brădiceni – Premiul „Petre Ghelmez”. La cea de-a XVI-a ediţie, am convingerea că această, să-i zicem, „neorientare” a Juriului să fie reparată estetic şi moral.
Invitaţi de marcă
– Nu poate apare riscul de a fi premiat Ion Căpruciu de către Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor?
– Condiţia ca Filiala Uniunii Scriitorilor din Craiova să premieze un scriitor gorjean este ca acesta să fie membru titular al acesteia. Precedentul a fost creat, în 2010 un asemenea premiu primindu-l scriitorul Lazăr Popescu, care la a XV-a ediţie a Serilor de la Brădiceni va primi unul din marile premii ale manifestării. Lui i se vor alătura şi alţi scriitori gorjeni: Adrian Frăţilă, Ion Trancău şi Mircea Liviu Goga. Neputând să divulg premiile ca atare, acestea sunt încă menţinute secrete pentru publicarea lor post festum. Pot însă să vă informez cititorii că printre invitaţii de marcă se vor număra Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Ioana Dinulescu, Ion Maria, Minerva Chira şi alţii.
– Cărţile despre care aţi amintit unde vor fi lansate?
– Lansările de la Târgu-Jiu vor fi şi ele în cascadă: Lazăr Popescu – Scribul şi contesa, Gelu Birău – Cântece esenţiale, Adrian Frăţilă – Restanţier la primul meu mileniu, Ion Maria – Fratele om, Ion Popescu Brădiceni – Ostrakon, primul roman dintr-o trilogie şi Maria Şerban Silivaş – Lostriţa albastră.
Toamna se numără revistele
– Altădată, aveaţi şi o mare recoltă de reviste, ca-n fiecare toamnă, ca la toate ediţiile de până acum.
– Şi acum se vor lansa cinci reviste dedicate special Atelierului Naţional de Poezie SERILE DE LA BRĂDICENI: „Ramuri”, „Conta”, „Serile de la Brădiceni” şi „Ceaşca de cafea”.
– Cu premiile m-aţi dus cu preşul, cum ar fi spus Ion Băieşu. Dar măcar, în mare, programul se ştie?
– Programul propriu-zis al Atelierului Naţional de Poezie Serile de la Brădiceni, pe lângă lansările amintite, mai cuprinde, pe lângă aceste două sesiuni de lansări, o şedinţă festivă a Cenaclului „COLUMNA”, pe 7 septembrie, la orele 19, în Sala „Titu Rădoi” a Palatului Culturii. Ceremonia de înmânare a premiilor are loc de Sfânta Marie Mică sau de Naşterea Fecioarei Maria, cum doriţi să-i ziceţi, tot în monumentala bisericuţă din Brădiceni, joi, 8 septembrie, orele 12. După aceea, ne vom deplasa la Muzeul „C. Brâncuşi – elev”, înfiinţat anul trecut în cadrul Şcolii primare din Brădiceni, prin osârdia profesorului Ionel Nistorescu, preşedintele în exerciţiu al Atelierului Naţional de Poezie Serile de la Brădiceni. Preşedintele viitor urmează a fi profesorul universitar dr. Constantin Mircioiu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, care după întoarcerea în ţară de la nişte simpozioane internaţionale din Canada şi Suedia, se va ocupa de reînfiinţarea noii Asociaţii Culturale, din pricină că, între timp, s-a schimbat legislaţia.
P.S. În numerele viitoare vom mai publica opinii, interviuri şi poezii ale invitaţilor Adrian Alui Gheorghe, Adrian Frăţilă şi Spiridon Popescu, membri titulari ai Uniunii Scriitorilor din România.
Ion Predoşanu
