Visele patriotismului local: înfiinţarea încă a unei comune!?

544

După al Doilea Război Mondial, fără a şti precis anul, fosta Plasă Brădiceni s-a desfiinţat. Schimbarea de regim politic impus cu anasâna de stăpânii bolşevici ne-a adus formele de import regiunile şi raioanele, judeţele dispărând, iar Plasele ce aveau, ca la Brădiceni, Tribunal şi Şcoală de grefieri fuseră şterse cu buretele. De atunci a rămas comuna Brădiceni, de care aparţineau satele Dragăoeşti şi Mierlăriţa, devenite cătune ale Brădiceniului şi Teleştii, care-i acum comună de sine stătătoare.
Şi a venit reforma administrativă din 1968, an din care comuna Brădiceni fu arondată la actuala comună Peştişani. Situaţia cu care nu se-mpacă, din exces de patriotism local, în special profesorul Ion Nistorescu. Un om de toată isprava, dar un naiv şi un visător incurabil. Mai ales după 1990. A făcut numeroase demersuri la Prefectura judeţului Gorj, pretinde că şi la Guvernul Năstase, care ar fi şi aprobat reînfiinţarea comunei Brădiceni, deşi eu mă îndoiesc!
Mai acum câteva luni, bunul meu amic şi colaborator al Gorjeanului – profesorul de psihologie, poetul şi publicistul Ion Căpruciu îmi spunea că nu mai scapă de blândul şi naivul domn profesor Ionel Nistorescu, care dorea să se adreseze preşedintelui României, Klaus Iohannis. Mi-am exprimat părerea că nu e treaba unui Preşedinte sau a Administraţiei Prezidenţiale să se ocupe cu aşa ceva.
Până la urmă, blajinul psiholog şi poet Ion Căpruciu tot n-a scăpat de insistenţele consăteanului său Ion Nistorescu. Şi domnul Ion Căpruciu mi-a dat o copie xerox după următoarea cerere:
Către Consiliul Local al Comunei Peştişani
În baza Documentelor depuse la Primăria din comuna Peştişani pentru reînfiinţarea Comunei Brădiceni după Revoluţia din 1989 s-a aprobat organizarea Referendumului. Dar pentru că Primăria Peştişani nu a avut bani totul s-a amânat.
De aceea noi Ion Căpruciu şi Ionel Nistorescu ca reprezentanţi ai satului Brădiceni
Vă rugăm să aprobaţi Reînfiinţarea Comunei Brădiceni, cu numele Comuna Brădiceni-Constantin Brâncuşi.
31 mai 2016, Ion Căpruciu, Ionel Nistorescu”.
Această cerere, neînsoţită şi de alte semnături ale mai multor oameni din localitatea Brădiceni, s-a depus la Registratura Primăriei Peştişani, cu numărul 3544, având intrarea pe 02.06.2016. Abia joia viitoare va fi instalat noul Primar al comunei Peştişani, Cosmin Pigui. Însă, se cunosc cazuri din ţară, unde deşi s-au făcut referendumuri în acelaşi scop, alte comune nu s-au înfiinţat.
E de la sine înţeles că am expus această situaţie, fără a mă ralia doleanţelor celor doi amici. Îi respect şi sunt de acord cu domniile lor în susţinerea că Maria Brâncuşi (Diaconescu, pe numele de fată) este din Brădiceni, că mama Titanului de la Hobiţa, comuna Peştişani, își doarme somnul cel de veci în Cimitirul din Brădiceni, mai ştiu că elevul Constantin Brâncuşi a urmat trei clase primare la şcoala din Brădiceni, localitate unde şi-a petrecut o mare parte a copilăriei şi atât.
Una-i una şi alta-i alta. România este ţară membră a Uniunii Europene şi am convingerea că, pe viitor, vor mai dispărea comune. În nici un caz nu se vor mai reînfiinţa! Cu ani în urmă, cel mai bun amic al meu din Gorj – artistul imaginii şi Omul cu suflet mare pentru tot ceea ce înseamnă artă – Teodor Dădălău l-a adus la Hobiţa pe un primar din Franţa. Din Reims, euroregiunea Normandia, dacă nu mă-nşel. Era cu soţia şi cele două fete ale familiei, veniţi să vadă locul şi casa în care s-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi. Ei bine, primarul francez fusese ales de o comunitate ce cuprindea mai multe aşezări rurale, fiind în acelaşi timp Consilier Regional al Normandiei.
Eu cred că în problema SF a reînfiinţării comunei Brădiceni, cu toată părerea de rău, n-ar mai fi nimic de spus. Doar aşa, dacă vrem să ne aflăm în treabă.
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.