În anul 2017, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 28 spre 29 octombrie. Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
Ora de iarnă se aplică în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În noaptea de 28 octombrie spre 29 octombrie 2017, respectiv sâmbătă spre dumincă, ora 4.00 devine ora 3.00. Vestea bună este că trecerea la ora de iarnă înseamnă că vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi. Prin urmare, duminică, 29 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.
Trebuie precizat că mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. România a aderat la ora de vară în 1932. Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor. Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
De menționat că nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.
Ora de vară şi cea de iarnă au un rol important în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX. În programele de astrologie, ora de vară apare sub numele „Daylight Saving”. Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară: dacă atunci era necesară adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă, în acest caz, iarnă, nu se face decât o revenire la ora oficială mondială, cea pe care noi o numim ora de iarnă.
Organismul uman, influențat de trecerea la ora de iarnă
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului. Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și instalarea unei oboseli accentuate. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.
S-au evidenţiat mai multe efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără: irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres; perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător; instalarea asteniei de toamnă. Pentru alte persoane apar, însă, şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă. Specialiștii spun că schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani. Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, printre cele mai frecvente numărându-se dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.
Pentru următorii ani, trecerea la ora de vară şi la cea de iarnă se va face la următoarele date: 2019 – 31 martie – 27 octombrie; 2020 – 29 martie – 25 octombrie.
M.S.
