Se spune din bătrâni că, biserica ruină Sf. Ierarh Nicolae, din centrul comunei Albeni, a fost ridicată pe vremea domnitorului Mihai Viteazul.
Monumentul religios dovedeşte că are o mare însemnătate istorică, Nu se cunoaşte nici acum câte modificări sau ce reparaţii s-au făcut în timp asupra construcţiei, dar se ştie sigur că sub temelia actuală se află una mult mai veche.
Biserica Sf. Nicolae din Albeni a fost ridicată în vremea lui Mihai Viteazul, atunci când domnitorul oprea cu suita şi foloseau vinul adus din podgoriile Negoeştilor, ca dovadă fiind pivniţele construite chiar în vecinătatea edificiului religios, ale căror urme se mai găsesc şi astăzi. Numeroase documente atestă lăcaşul de cult, însă în fiecare sunt menţionate date diferite de ridicare a 
construcţiei. Astfel, Alexandru Ştefulescu, într-o lucrare de-a sa, indică faptul că biserica s-a construit înainte de 1730. Nicolae Stoicescu prezintă lăcaşul ca fiind construit înainte de acel an, reparată la 1820, 1844 şi 1893-1894. În lucrarea „Ctitoriile Magherilor” a lui Paul Cernovodeanu se precizează că biserica este construită de Şerban Măgheriu căpitan, la 1799-1800.
construcţiei. Astfel, Alexandru Ştefulescu, într-o lucrare de-a sa, indică faptul că biserica s-a construit înainte de 1730. Nicolae Stoicescu prezintă lăcaşul ca fiind construit înainte de acel an, reparată la 1820, 1844 şi 1893-1894. În lucrarea „Ctitoriile Magherilor” a lui Paul Cernovodeanu se precizează că biserica este construită de Şerban Măgheriu căpitan, la 1799-1800.Edificiul a fost pictat între anii 1893-1894, când a avut loc ultima reparaţie făcută de boierii Constantin şi Dumitru Pociovălişteanu, aceştia fiind pictaţi în pronaos la intrare în partea dreaptă. Chiar dacă se află în ploaie din 1940 când s-a surpat prima turlă, o parte din picturi se păstrează şi astăzi. Printre acestea se numără: Vindecarea orbului din naştere, Vindecarea slăbănogului, Sf. Gheorghe, Sf. Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan.
Sătenii o denumesc „Mănăstire”
Sub pictura actuală se găseşte încărcătură de var cu nisip. În partea de răsărit a bisericii se regăsesc mai multe morminte, iar în pământul de sub pronaos sunt mai multe rânduri de cărămidă. Legături din lemn s-au făcut în 1906, când au apărut crăpături în zidurile bisericii, acestea ţinând până în 1927, când au început să se rupă, iar preotul Petre Burlan, alături de cântăreţii Ioan Gheorghe Popescu şi Petre Pistriţu, au încercat să le refacă cu legături de fier. O cădere a unei cărămizi, urmată de surparea turlei Pantocrator, a bolţilor şi a turlei de pe pronaos, au condus la închiderea lăcaşului de cult. În urma unor plângeri către Primăria Albeni făcute între 2002-2006, primarul a acordat bisericii titlu de proprietate, iar în 2004, molozul din interior a fost scos.
Biserica este trecută ca monument istoric din 1955 şi este înregistrat cu numele „Ruinele bisericii Sf. Nicolae”. Oamenii satului o numesc astăzi „Mănăstire” şi, din 1920, parohia figurează cu două hectare de pământ şi are două filiale: „Adormirea Maicii Domnului”, din satul Albeni-Moşteni, construită din lemn în 1859, şi „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, din satul Mirosloveni, construită tot din lemn în 1812. Din 2002, lăcaşul are casă parohială şi a fost împrejmuit cu gard din plasă de sârmă. Biserica ruină şi casa parohială au o curte comună, conform tradiţiei bisericeşti.
În ordine cronologică, preoţii care au slujit la Biserica ruina Sf. Ierarh Nicolae sunt următorii: preotul Motea (primul preot), Pătru Iancu, iar apoi au urmat parohii Iorgu Gheorghe Bunescu, Petre Burlan, Emil Cinteză, Gheorghe Rădulescu, Gheorghe Bosoncea şi cel care este şi astăzi, Mihalache Şuncă.
Este necesar ca biserica să fie restaurată, având în vedere valoarea ei istorică, faptul că se află în centrul comunei, dar şi pentru că are două bisericuţe în cele două cimitire parohiale ca două capele.
Izabella MOLNAR
