Noi lupte sângeroase au avut loc duminică între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, dar căutarea victimelor zborului MH17 continuă în pofida acestor confruntări.
Şase civili au fost ucişi şi 13 au fost răniţi în 24 ore în luptele de la Doneţk, fief separtist din estul Ucrainei pe care forţele ucrainene încearcă să îl izoleze, a anunţat duminică primăria.
În celălalt bastion separatist, Lugansk, trei civili au murit în lupte în ultimele 24 de ore, a anunţat duminică primăria, care cu o zi înainte avertizase asupra unei situaţii „în pragul unei catastrofe umanitare”. În acest oraş cu 500.000 de locuitori înaintea ostilităţilor, apa şi electricitatea sunt întrerupte, iar comunicaţiile sunt foarte perturbate. Totodată, aprovizionarea cu hrană şi carburanţi din exterior este aproape imposibilă.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat sâmbătă seara, pe baza mărturiilor refugiaţilor înainte de a părăsi oraşul în ultimele zile, că au loc „bombardamente cu artilerie grea”. „Majoritatea magazinelor sunt închise şi oamenii încep să rămână fără hrană”, a anunţat aceasta.
Potrivit organizaţiei, bombardamentele se intensifică în jurul Doneţk, cel mai mare oraş din această regiune industrială, principalul fief al rebelilor care au proclamat o „Republică Populară”.
Sâmbătă, tirurile de artilerie de origine nedeterminată au distrus mai multe clădiri şi o şcoală. O corespondentă a AFP a văzut cadavrul unei femei la faţa locului.
În total, confruntările din estul Ucrainei au provocat peste 1.100 de morţi potrivit ONU de la începutul ofensivei Kievului, în aprilie, care s-a intensificat însă în ultima lună. Forţele ucrainene progresează şi încearcă să izoleze separatiştii în bastioanele lor din Doneţk şi Lugansk.
De la începutul ofensivei, „teroriştii au pierdut trei sferturi din teritoriul pe care îl controlau”, a afirmat duminică un purtător de cuvânt militar, Andrii Lisenko, în cadrul unei conferinţe de presă.
Forţele ucrainene întâmpină însă o rezistenţă încrâncenată din partea separatiştilor. Statul Major ucrainean a anunţat că poziţiile sale au suferit mai multe atacuri în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu rachete Grad, o armă imprecisă care loveşte zone întinse. Ele au fost vizate, de asemenea, potrivit aceleiaşi surse, de noi tiruri de artilerie lansate de pe teritoriul Rusiei.
În jurul locului unde s-a prăbuşit avionul Boeing malaysian, forţele ucrainene şi rebelii au promis să respecte un armistiţiu dar în ultimle zile s-au auzit permanent explozii în depărtare.
O mică echipă de experţi internaţionali, care a mers sâmbătă la locul incidentului în căutarea unei părţi a fuselajului avionului, a preferat să se întoarcă din drum, tirurile de armament greu părând să se apropie.
Principalele căutări efectuate de vineri de zeci de experţi au continuat însă. O sută de specialişti din cadrul poliţiilor olandeză şi australiană, a căror misiune a fost amânată în numeroase rânduri din cauza confruntărilor, au ajuns din nou duminică la locul catastrofei, potrivit OSCE.
Vineri şi sâmbătă, ei au recuperat fragmente umane ale victimelor şi lucruri personale ale acestora, care au fost transportate cu un vehicul frigorific la Harkov, în teritoriul controlat de Kiev, de unde vor fi repatriate în Olanda în vederea identificării.
Munca minuţioasă, întreprinsă cu ajutorul câinilor special antrenaţi se anunţă complexă la mai mult de două săptămâni de la catastrofa din 17 iulie care a condus la o creştere a tensiunilor internaţionale.
Kievul acuză direct insurgenţii că au doborât avionul Boeing al Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri dintre care 193 de olandezi, cu o rachetă furnizată de Moscova. Peste 200 de sicrie au fost deja repatriate în zilele care au urmat catastrofei, precum şi cutiile negre ale aeronavei.
Separatiştii nu au autorizat folosirea unui avion fără pilot al poliţiei australiene la locul catastrofei, fapt denunţat de purtătorul de cuvânt militar ucrainean drept o dovadă că insurgenţii „nu sunt interesaţi de o anchetă obiectivă”.
„Utilizarea unei drone ar fi permis descoperirea de noi dovezi şi stabilirea faptului că teritoriul este minat”, a denunţat Lisenko. „Ar fi putut dezvălui că teroritii (separatiştii, n.red.) sunt la originea tirurilor care au întrerupt activitatea misiunii” sâmbătă, a adăugat el.
Unda de şoc provocată de această dramă a determinat europenii, până acum divizaţi şi reticenţi în a sancţiona un important partener comercial, să adopte împreună cu Statele Unite sancţiuni economice fără precedent de la Războiul Rece împotriva Moscova, vizând în special băncile publice.
La Washington, Barack Obama a denunţat în cadrul unei conversaţii telefonice, vineri, cu Vladimir Putin susţinerea puternică pe care Moscova o acordă separatiştilor. Premierul britanic David Cameron a apreciat sâmbătă că NATO ar trebui să îşi regândească relaţia pe termen lung cu Rusia şi să îşi consolideze capacitatea de a reacţiona rapid la orice ameninţare.
Manifestaţie la Moscova pentru a-i cere lui Vladimir Putin să „treacă la acţiune” în Ucraina
Sute de ruşi s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a-i cere preşedintelui Vladimir Putin să „treacă la acţiune” în Ucraina, trimiţând trupe de menţinere a păcii, pentru a pune capăt vărsării de sânge din estul acestei foste republici sovietice.
„Dacă o persoană are puterea, trebuie să se folosească de ea pentru a trece la acţiune”, au afirmat organizatorii, la începutul manifestaţiei la care au participat mai mulţi separatişti veniţi din „Republica Doneţk” autoproclamată (regiunea Donbas din Ucraina) şi soţiile lor.
„Rusia ar trebui să trimită trupe de menţinere a păcii şi să protejeze populaţia din Noua Rusie împotriva războiului”, a apreciat Konstatin Krilov, în vârstă de 61 de ani, redactor şef la un portal naţionalist rus, făcând aluzie la regiunea Donbas.
„Generali americani se află în prezent în Ucraina, ei furnizează arme (armatei ucrainene, n.red.), şi nu înţeleg deloc de ce Rusia nu poate face acelaşi lucru” pentru separatiştii proruşi, a declarat el pentru AFP.
(Dupa MEDIAFAX)
