Sf. Cuv. Efrem Sirul s-a născut în jurul anului 306, în orașul Nisibe, actualul Nusaybin, la granița cu Siria. Dovezi cuprinse în imnografia sa sugerează că ambii săi părinți făceau parte din comunitatea creștină în creștere a orașului, deși hagiografii târzii au arătat că tatăl său era preot păgân. În Nisibis-ul anilor lui Efrem erau vorbite numeroase limbi, îndeosebi dialecte ale aramaicii, dar, comunitatea creștină folosea dialectul siriac. O serie de religii păgâne, iudaismul și grupările creștine timpurii concurau una cu cealaltă pentru inima și sufletul locuitorilor, pentru că erau vremuri de puternice tensiuni religioase și politice. Împăratul roman Diocletian semnase un tratat cu omologul său persan, Nerses, în 298, care trecuse Nisibis în mâinile romanilor.
Persecuțiile sălbatice ale lui Dioclețian sunt o parte importantă a moștenirii bisericii Nisibene din perioada vieţii lui Efrem. Sfântul Efrem Sirul sau Efrem sirianul este unul dintre marii părinți ai pustiei și cel care a compus una dintre cele mai frumoase rugăciuni de credinţă, fiindcă el citea neîncetat, mai vârtos sfintele cărţi, iar sârguinţa, îndeletnicirea şi cugetarea întru acestea îi erau lui Efrem mai plăcute decât toată dulceaţa mierii! Iar despre iubirea de oameni, despre hrănirea săracilor şi despre milostivirea către cei săraci, multă grijă avea el şi mult dorea folosirea acelora şi de la sine nu avea ce să le dea, ci, cu înţelepciunea limbii şi priceperea deschizând inima şi mâna multora dintre bogaţi, cum şi vistieriile, printr-nşii dădea cu îndestulare celor ce aveau trebuinţă.
Căci cuvântul lui nu era numai ca să moaie sufletele şi să le pornească spre milă, ci, însăşi vederea şi blîndeţea lui mişcau sufletele altora spre umilinţă. Acestea erau astfel, ca măsură pentru toată fapta bună ce strălucea într-nsul. Iar, ceea ce acum cuvântul pune înainte, se cade să spun, căci este înveselitoare, mai ales că Sf. Cuv. Efrem Sirul, era cu multă râvnă pentru Hristos, încât în sufletul lui se sădise fapta cea bună şi se socotea ca un izvor ce curge cu multe feluri de ape, sau ca o livadă împodobită cu multe feluri de flori şi de trandafiri, sau ca alt cer pe pământ cu mulţimea stelelor, şi pretutindeni înfrumuseţat!
Pentru astăzi, vă propun să vorbim despre modul în care Sfântul Efrem Sirul a tâlcuit cele 8 boli ale sufletului și despre modul cum poi să le vindeci, pentru că nimic nu poate fi mai simplu şi accesibil decât această «reţetă» a Sfântului Efrem Sirul împotriva celor opt boli ale sufletului, iar, pentru ca ea să fie mai puternică şi mai eficace, adăugăm rugăciunea aceluiaşi Sfant Efrem Sirul: ,,Doamne şi Stăpânul vieţii mele! Duhul trândăvirii, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert, nu mi-l da mie, iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei daruieşte-mi mie, slugii Tale”! Aşadar, cele 8 boli ale sufletului şi «reţeta» vindecării lor:
1. Şi tu, fiule, dacă vrei să birui lăcomia pântecelui, să îndrăgeşti înfrânarea, să ai frică de Dumnezeu, şi vei birui!
2. Dacă vrei să birui curvia, să îndrăgeşti privegherea şi însetarea, să te gândeşti întotdeauna la moarte şi să nu stai niciodată de vorbă cu femeile, şi vei birui!
3. Dacă vrei să birui iubirea de arginţi, să îndrăgeşti neagonisirea şi necheltuirea.
4. Dacă vrei să birui mânia, să ţii minte cum Domnul nostru Iisus Hristos nu S-a mâniat pe evrei, cu tot răul pe care I l-au făcut, ci chiar S-a rugat pentru ei!
5. Dacă vrei să birui întristarea nepotrivită, să nu te mâhneşti nicicând pentru cele vremelnice, ci dacă te vor răni cu vorba, sau nu îţi vor da pace, sau te vor necinsti, nu te întrista, ci, dimpotrivă, bucură-te. Întristează-te doar când păcătuieşti, dar şi aici să păstrezi măsura, ca să nu cazi în deznădejde şi să pieri!
6. Dacă vrei să birui trândăvirea, îndeletniceşte-te măcar o scurtă vreme cu vreo rucodelie, sau citeşte, sau roagă-te deseori!
7. Dacă vrei să birui slava deşartă, să nu iubeşti laudele, nici cinstirile, nici hainele bune, nici şederea pe locurile de frunte, nici întâietăţile, ci, dimpotrivă, să te bucuri atunci când eşti ocărât şi defaimat în chip mincinos, şi să te mustri pe tine însuţi, zicându-ţi că eşti mai păcătos decât orice om!
8. Dacă vrei să birui trufia, orice ai face, să nu zici că lucrul acela s-a făcut cu puterile tale, ci, fie că posteşti, fie că petreci vremea în priveghere, fie că dormi pe pământul gol sau îngenunchezi adesea făcând metanii, să spui: ,,Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu acoperământul lui Dumnezeu se face aceasta, nu cu puterea mea”!
Preot Paroh, Dan DULĂMIŢĂ, Parohia Târgu-Cărbuneşti
