.jpg)
Amintirea unui sat pierdut sub excavatoare, în locul căruia se deschide acum un crater mare şi negru din care se extrage cărbune, a adus lacrimi în ochii celor care s-au născut acolo.
Sute de familii din Găleşoaia au fost nevoite să lase în urmă tot ce realizaseră o viaţă, plecând care pe unde au putut sau unde au primit teren. Despre toate aceste drame dar şi despre ce a însemnat din punct de vedere cultural şi tradiţional satul Găleşoaia s-a discutat ieri, la vernisajul unei expoziţii care a avut loc la Muzeul Judeţean Gorj.
Povestea satului gorjean Găleşoaia seamănă izbitor de mult cu a altor localităţi care au fost rase de pe faţa pământului, rămânând doar undeva în amintirea celor care, cândva, îşi clădiseră un rost şi o viaţă acolo. Pe locul în care sute de oameni se născuseră, iubiseră şi unii dintre ei şi muriseră nu se mai găseşte acum decât un peisaj dezolant, grămezi de cărbune şi utilaje de fier. Nimic nu mai 
trădează existenţa de odinioară a satului înfloritor care era Găleşoaia. Singură, doar biserica încă mai străjuieşte la marginea bazinului de exploatare, ca o mărturie că totul a fost aievea. În urma unei ample cercetări, specialişti din cadrul Muzeului „Astra” de la Sibiu au reuşit să strângă o serie de fotografii şi mărturii despre sat, realizând expoziţia „Găleşoaia: lumea veche vs lumea nouă”. Această expoziţie a fost vernisată ieri şi la Târgu – Jiu, într-un cadru emoţionant datorită prezenţei în sală a unora din fii satului.
trădează existenţa de odinioară a satului înfloritor care era Găleşoaia. Singură, doar biserica încă mai străjuieşte la marginea bazinului de exploatare, ca o mărturie că totul a fost aievea. În urma unei ample cercetări, specialişti din cadrul Muzeului „Astra” de la Sibiu au reuşit să strângă o serie de fotografii şi mărturii despre sat, realizând expoziţia „Găleşoaia: lumea veche vs lumea nouă”. Această expoziţie a fost vernisată ieri şi la Târgu – Jiu, într-un cadru emoţionant datorită prezenţei în sală a unora din fii satului.Tradiţii uitate de vreme şi timp
Printre aceştia s-a numărat şi meşterul olar Ion Retezeanu, recunoscut drept reprezentant al olăriei de la Găleşoaia. Acesta păstrează în creaţiile sale modele şi înflorituri specifice satului de unde şi-a învăţat meseria. Reteazeanu spune că mai are câţiva băieţi care se arată interesaţi de acest meşteşug, dar prea puţin, îndeletnicirea seculară e pe cale de dispariţie.
Expoziţia care reuneşte o serie de panouri cu imagini şi informaţii despre sat dar şi despre ce a mai rămas din el şi ce se găseşte, în prezent pe acele locuri, va rămâne la Muzeul Judeţean Gorj timp de o lună. Alături de panourile puse la dispoziţie de către Muzeul de la Sibiu, se mai găsesc şi câteva exponate puse la dispoziţie de muzeul gorjean, menite să întregească impresia lăsată vizitatorului.
Dorina CIOPLEA
