Mănăstirea Dealu Mare, aflată pe raza comunei Borăscu, este lăcaşul de cult spre care, în ultimii ani, s-au îndreptat o parte din actele de caritate făcute de mai marele sindical, Marin Condescu. Spre mănăstire s-au dus şi donaţiile jucătorilor de la Pandurii, cărora Condescu le-a indicat că, evident contra-cost, au nevoie de ajutor divin în meciurile atunci susţinute, dar tot aici au ajuns, ca printr-un miracol, şi utilajele fostului SNLO, unitate care a prestat la mănăstire, tot din caritate, pentru măicuţele lăcaşului de cult. Condescu şi-a achitat astfel, pe banii de la Pandurii, titlul de filantrop, care i-a permis acum să îşi învecineze ferma tocmai de mănăstirea în cauză. Pentru a ajunge mai uşor la mănăstirea cu care are oareşce înţelegeri contractuale, legate de unele terenuri ajunse să fie lucrate, unii spun că şi achiziţionate, de fermierul Condescu, liderul sindical a tras sforile necesare pentru a transforma un drum de tarla într-o adevărată arteră rutieră. Asta în timp ce pentru drumul din satul Scoruşu, plin de gropi, nu se găsesc fonduri.
Toată lumea care a intrat în biroul lui Marin Condescu, din sediul USMO de la Târgu-Jiu, a constatat cu uimire că spaţiul ocupat de liderul sindical seamănă cu un altar, o multitudine de icoane religioase ocupând fiecare perete din încăpere. Biroul ticsit de icoane al lui Condescu ar face gelos orice preot, chiar şi de la bisericile din Târgu-Jiu, lăcaşurile de cult de aici neavând nici numărul de lucrări religioase şi nici bogăţia celor care se regăsesc în spaţiul şefului FNME. Icoanele nu arată însă evlavia de care dă dovadă liderul sindical, ci mesajul pe care îl transmite acesta, celor care îi calcă pragul, ar fi că Marin Condescu este un om cu frica lui Dumnezeu.
De altfel, evlavia interesată, şi explicăm imediat de ce aşa, a lui Condescu s-a transmis şi jucătorilor de la Pandurii, încolonaţi de antrenori, evident la solicitarea şefului de club, la rugăciune şi donaţii la o mănăstire din Gorj. Interesant este că Marin Condescu a ales nu orice mănăstire, ci cea de la Dealu Mare, din comuna Bărăscu, loc în care şi-a încropit de altfel ferma sa piscicolă şi de animale. Locul nu a fost ales întâmplător, Condescu având nevoie de sprijinul mănăstirii pentru a-i lucra pământurile.
Banii de la Pandurii, pentru acoperişul mănăstirii
În septembrie 2011, Petre Grigoraş, antrenorul de atunci al Pandurilor, le permitea jucătorilor să meargă să se reculeagă la o mănăstire din Gorj, înaintea meciului pe care urmau să-l susţină la Târgu-Mureş. S-a ales, evident “întâmplător”, Mănăstirea Dealu Mare, situată în comuna de obârşie a socrului liderului sindical, care se trage din satul Baniu. Tot întâmplător, la mică distanţă de mănăstire, Condescu şi-a pus pe picioare, în ultimul timp, noua sa afacere.
La momentul vizitei Pandurilor, ferma era doar în planurile lui Condescu, poate şi din acest motiv, Grigoraş, debordând de sinceritate, face public faptul că din donaţiile jucătorilor şi, cu siguranţă, şi ale clubului s-a pus acoperişul mănăstirii din Borăscu. „Noi pentru Mănăstirea de la Dealu Mare am strâns bani de când am venit eu aici. Am strâns bani de la jucători, am vorbit cu domnul Condescu, cu jucătorii, am încercat să ajutăm la acoperiş. Nu trebuie să aşteptăm acum, ca am făcut o donaţie la mănăstire şi vine Doamne-Doamne şi ne aduce trei puncte”, a spus, atunci, Grigoraş.
Dealu Mare, atractivă şi pentru musulmani
Nu este singura dată când Pandurii ajung însă la mănăstirea de suflet a lui Condescu. Şi în noiembrie 2012 jucătorii ajung în Casa Domnului din Borăscu, tot încolonaţi de către şeful clubului. Asta înaintea meciului ce trebuia disputat la Braşov. Printre cei intraţi, la rugă, în mănăstire se numără chiar şi musulmanul Ousmane Viera, trimis de către Condescu în lăcaşul ortodox deoarece şi acesta făcuse o donaţie, conform tradiţiei, pentru măicuţe. „Mergem la mănăstire să ne rugăm. Acum avem nevoie şi de puţin noroc. Eu sunt musulman, nu pot să intru, dar merg să fiu împreună cu echipa”, a mărturisit, anul trecut, Ousmane Viera.
După pelerinaje şi donaţii, Condescu bate palma cu mănăstirea
Şi astfel, după atâtea dovezi de evlavie şi sprijin financiar, dovedit de Pandurii lui Condescu conducerii mănăstirii, urmare a pelerinajelor repetate şi a donaţiilor aşişderea, şi după ce utilajele SNLO au prestat, de asemenea, gratis pentru lăcaşul de cult, şeful CS Pandurii a hotărât să-şi facă o fermă lângă instituţia religioasă. Fermă care, spun localnicii, a aterizat la Lunca Baniului, muncitorii acesteia urmând să lucreze şi o parte a pământurilor mănăstiri, luate, zice-se, în arendă. Muncile agricole nu s-ar face însă gratis, de data aceasta, ci contra-cost, beneficiarul fiind filantropul Condescu, cel care s-a implicat deja în viaţa comunităţii locale reuşind să înduplece autorităţile să-i modernizeze un drum de tarla, care îi va permite să ajungă, mai lesne, cu ML-ul la mănăstire.
Drum special pentru conaşu’ Condescu
Şi astfel, pentru ca “moşierul” Condescu să se poată deplasa cu Mercedes-ul ML pe drumurile de tarla, autorităţile locale din Borăscu s-au gândit să-i amenajeze acestuia un astfel de drum, pentru a ajunge mai uşor la Mănăstirea Dealul Mare. Loc în care mineritul şi implicit Condescu a fost unul dintre principalii sponsori, în ultimii ani. Drumul în cauză are patru kilometri şi leagă Scoruşu de Baniu. El va fi asfaltat cu fonduri guvernamentale, vorbesc localnicii din Borăscu, drumul fiind în lucru. Mai este de pus doar covorul asfaltic iar Condescu poate apoi să ajungă de la ferma sa la Borăscu şi retur fără să simtă că merge pe un drum de tarla.
Cetăţenii din Scoruşu, nemulţumiţi pentru facilităţile oferite noului proprietar
Localnicii din satul Scoruşu sunt profund nemulţumiţi că autorităţile locale dau atât de mult din coate pentru Condescu, asfaltând un drum de tarla pe care ei nu îl folosesc. Asta, în timp ce un drumul care leagă Scoruşu de Frasinu, de doar 2 kilometri, este plin de gropi şi greu practicabil. Pentru această arteră rutieră nu se găsesc fonduri, fiind afectaţi 130 de localnici care s-au ales cu maşinile distruse, în timp ce pentru drumul lui Condescu, se scot bani şi din piatră seacă.
Dar cum să nu se dea din coate pentru Condescu când conaşu’ a dat, tot din caritate, echipament sportiv fotbaliştilor din comună.
Condescu, sponsor şi la Triumful Borăscu
Şi cum nu poţi să fi făcut cetăţean de onoare al comunei dacă eşti doar filantrop, Condescu a avut grijă să atragă autorităţile locale din Borăscu de partea sa. Asta şi pentru că pentru proprietatea sa, Condescu urmează să plătească taxe şi impozite locale importante primăriei din Borăscu, lucru pe care a avut grijă să-l puncteze liderul sindical oficialilor locali.
Abia apoi autorităţile au fost “unse” de şeful CS Pandurii cu un echipament de fotbal, donat echipei de fotbal locale. Echipamentul a ajuns la Triumful Borăscu, echipa sponsorizată de autorităţile locale, dar încurajată de pe margine şi de către fermierul Condescu, care a participat de altfel la câteva meciuri ale echipei locale de fotbal, însoţit de către primarul localităţii, Constantin Ţucu.
Piscicultor şi fermier
Nu mai este de altfel un secret că Marin Condescu şi-a achiziţionat un teren de câteva hectare în zona Lunca Baniului, unde se lucrează la realizarea aici a unei vile şi a unei ferme de animale. Condescu a anunţat, de altfel, public, că vrea să se retragă aici, el având acum nenumărate probleme de ordin penal, pentru a se relaxa lângă caprele pe care i le îngrijeşte acum un cioban angajat. Sindicalistul s-a gândit să se relaxeze şi lângă trei bazine piscicole, pe care le-a populat cu caras. Şi cum la Bărăscu informaţiile negative ajung mai greu, utilaje de pe moşia lui Condescu prestează de zor, de aproape un an de zile, pe proprietatea liderului atât de controversat de la Lunca Baniului.
Terenul nu a fost moştenit de la părinţi sau socrii, ci a fost achiziţionat treptat de Condescu fie de la mănăstire, spun oamenii locului, fie direct de la cetăţeni, proprietarul ajungând să deţină aici nu numai pământ, ci şi pădure, necesară pentru ferma piscicolă şi de animale de pe care şeful FNME vrea să încaseze fonduri europene. La Lunca Baniului, Condescu a reuşit astfel să-şi facă trei foraje de mare adâncime pentru a avea apă potabilă pentru el, dar şi pentru animale. Apa îi este vitală, chir dacă râul Jilţ trece prin apropiere, deoarece şi-a realizat aici şi trei bazine piscicole care au nevoie permanent de apă oxigenată. Piscicultorul sindicalist nu a avut însă prea mare baftă cu peştii deoarece în primăvară bazinele i-au fost inundate de râul Jilţ, spun localnicii din zonă, râu care “i-a furat” nişte caras, peşti cu care Condescu îşi populase ferma piscicolă. În proiectul fermei este prevăzută şi o vilă cu teren de sport dar şi spaţii pentru angajaţi. Până acum, Condescu are în plată doar un cioban din satul Menţi, comuna Bărăscu, pe care îl plăteşte cu 11 milioane de lei vechi pe lună. El trebuie să aibă grijă de cele aproape 300 de capre ale liderului sindical. La fermă, la marginea şoselei însă, Condescu şi-a parcat mai multe utilaje agricole, tractor, combină, disc, balotieră semn că filantropu’ face paşi importanţi să devină fermier cu acte în regulă.
Anamaria Stoica
