În viitor, turiștii care vor dori să ajungă la Hobița vor putea ajunge acolo urmând un traseu reamenajat în totalitate, presărat cu opere de artă, platforme de popas, fântâni și case țărănești vechi reabilitate. Întreg traseul va fi parcurs de bicicliști pe piste special amenajate.
Toate aceste modificări sunt prevăzute în proiectul “Drumul lui Brâncuși”, de recondiționarea și amenajarea peisagistică a drumului Târgu-Jiu — Hobița. Proiectul a fost realizat de arhitectul Mihai Maicovschi și a fost prezentat, vineri, când s-au împlinit 140 de ani de la nașterea lui Brâncuși. “Este vorba de traseul de la Târgu-Jiu la Hobița, traseu care are circa 24 de km. Obiectivele în sine sunt amenajarea drumului și traseului; este vorba practic de o reabilitare a DN 67 D, pe porțiunea Târgu-Jiu – Peștișani, cu trecerea spre Hobița. (…) Această reabilitare nu a fost gândită ca o reabilitare pur și simplu de drum, ci ca o reabilitare cu amenajări speciale și cu amenajări deosebite care să însoțească acest traseu cel puțin până la Hobița, dacă nu și până mai departe”, a explicat arhitectul Mihai Maicovschi. Potrivit proiectului realizat de acesta, pe întreg traseul vor exista piste de biciclete, indicatoare, hărți rutiere și zone de popas. “Pe tot acest traseu se propun profile ale drumului înnobilate cu piste de biciclete stânga-dreapta, cu rigole, cu plantații, cu tot felul de amenajări care țin strict de partea de drum, lucrări efectiv specifice drumarilor. Drumul are un traseu care în anumite zone are un peisaj deosebit și plantații deosebite, dar are și zone mai sărăcăcioase și mai puțin plăcute vederii, unde propunem crearea unor paravane naturale și unor zone de protecție. Ideea cu pistele de biciclete a venit și datorită unor organizații locale care sunt destul de bine ancorate în această activitate și care conferă traseului o altă valență, nu numai aceea de turism de autocar, ci și o valență sportivă și de agrement în același timp. Mai propunem, de asemenea, amplasarea pe întreaga zonă de indicatoare și de hărți turistice, mai ales în zonele de impact cu ramificații către comunele adiacente, care pot constitui la rândul lor noi trasee. Se dorește realizarea unor platforme de popas care să conțină mici puncte sezoniere de vânzare artizanat sau ce se produce specific în zona comunei respective a traseului. Toate se doresc să aibă fântâni și zone de odihnă. Aceste zone de popas vor putea prelua și traseele adiacente traseului principal. Drumul se dorește a fi iluminat în totalitate, dacă se va putea, dacă nu măcar zonal și pe zonele de interes”, a spus arhitectul. Pe întreg traseul ar urma să fie amplasate opere de artă, dar vor exista și alte puncte de interes. În proiect mai este prevăzută și amenajarea unei noi tabere de sculptură.
“Punctele de interes din zonă se referă atât la case țărănești vechi, la monumente istorice care țin atât de biserici, cât și de case memoriale, la monumentele naturale, precum și apariția unor puncte de interes nou create, preluate și restaurate, poate supuse unor intervenții de reconversie, cum ar fi spații de expoziții, de manifestări culturale. (…) Noua tabăra de sculptură se dorește creată înainte de intrarea în Peștișani, este acolo un capăt de deal pe care îl propunem a fi un traseu caluzat care să urce până în vârful colinei respective, pe care să se întâmple manifestările taberei, tabără de sculptură care va primi ca și dotări o zonă de servit masă, umbrare de lucru și de odihnă, de depozitări de instrumente de lucru, poate și mici cazări dacă acestea nu vor fi realizate în Peștișani, sau puncte de odihnă în care sculptorul să se odihnească în perioada zilei. Amploarea este foarte mare. Peștișani devine nucleul drumului, unde se pot realiza diverse spații expoziționale, în afară de cele existente, se propune aici și finalizarea casei de cultură din Peștișani. Se va specula potențialul turistic al zonei, urmează apoi accesul la Hobița, pe acel traseu există o școală abandonată în care ne propunem, prin reconversia ei, să o transformăm într-un mic punct care să marcheze sfârșitul drumului”, a mai spus Mihai Maicovschi. “Este un proiect de mare anvergură pentru că presupune foarte multe intervenții adiacente, punctuale, pe casele care pot fi restaurate sau introduse într-un program de reconversie”, a mai precizat acesta. Proiectul arhitectural ar urma să fie finalizat în cursul acestui an, ca apoi să fie demarată procedura de accesare a fondurilor necesare realizării.
R.L.
