Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, prin Facultatea de Științe ale Educației și Management Public, în parteneriat cu Centrul de cercetare interdisciplinară: «Konrad Adenauer», a organizat la Târgu-Jiu, la sediul Universității din Campusul Studențesc Debarcader, str. Tineretului, nr. 4, în ziua de 14 mai 2016, Conferința științifică națională: «Educație și Dezvoltare Socială», cu participarea unor personalități de marcă ale vieții științifice și academice din Gorj și din țară.
Conferința este considerată un real succes mediatic și științific de nivel academic deosebit de amplu și de complex, fiindcă s-a desfășurat pe trei secțiuni importante: secțiunea întâi: «Reformele Educației», secțiunea a doua: «Politică, administrație, societate» și secțiunea a treia: «Abordări și interpretări interdisciplinare în domeniul științelor umaniste», mai ales că în cadrul dezbaterilor în plen au conferențiat domnii: Adrian Gorun, Președintele Senatului Universității «Constantin Brâncuşi», despre «Entropia și puterea politică. Spaţiul şi timpul-o perspectivă generală», Adrian Basarabă (Timișoara): «Analiza comportamentului electoral la alegerile prezidențiale din 2014 în regiunea Banatului», Paul Duță (București) despre «Triunghiul Etiopia-Eritreea-Djibouti», Florin Muller(București) despre «Conceptul de revoluție în ideologia fascismului; cazul românesc» și directorul IPPASE Tg. Jiu, domnul prof. univ. dr. George Niculescu, despre: «Regândirea politicii de administrare a moștenirii brâncușiene la nivel local».
“Puterea este ambiguă, prin efectele şi atributele ei antientropice”
Adresând un cuvânt de «Bun venit» oaspeților din țară, domnul prof. univ. dr. Adrian Gorun, ca un fizician cu diplomă de specialitate în acest domeniu a relevat faptul că teoria generală a relativităţii pune bazele diversităţii spaţiului şi timpului, diversitate dată de caracterul neomogen şi neizotrop al acestora, de interdependenţa proprietăţilor spaţio-temporale cu mişcarea şi suportul ei. Astfel, spaţiul şi timpul capătă proprietăţi specifice sub influenţa proceselor chimice, biologice, psiho-sociale, ceea ce ne determină să acceptăm că puterea şi simbolurile ei aferente oferă societăţii, atât mijloacele pentru asigurarea şi afirmarea coeziunii interne, cât şi mijloacele prin care-şi exprimă «personalitatea» în raporturile cu alte comunităţi, mijloacele de a se situa şi de a se proteja faţă de ceea ce îi este străin. 
Fiind ca un Ianus cu două feţe, ca fenomen social, puterea prezintă o multitudine de definiţii şi stiluri de înţelegere, fie că este vorba de putere în general, fie de puterea politică. Studiile de filosofie politică, istorie, drept, sociologie politică se dovedesc insuficiente în surprinderea efectelor şi atributelor puterii, dacă nu sunt luate în calcul studiile de antropologie politică. Tocmai de aceea, în privinţa ambiguităţii, trebuie precizat faptul că puterea trebuie să se justifice, căutându-şi legitimarea şi dobândindu-şi legitimitatea (în sens weberian, tradiţională, charismatică, legală), chiar dacă puterea este şi contestată. Legitimă şi contestată deopotrivă, puterea conţine coordonata propriei ambiguităţi, înţeleasă ca proces complex şi necesar, ca relaţie direcţionată, ca autoritate legitimă, ca mecanism ce operează cu un complex de mijloace (persuasiune, influenţă, manipulare, coerciţie etc.), ca forţă individuală (alimentată de potenţialul natural al individului) – puissance, sau ca forţă instituţionalizată (pouvoir). În încheierea cuvântului său, domnul Adrian Gorun a concluzionat că puterea este ambiguă, prin efectele şi atributele ei antientropice, pentru că în acest fel se comportă puterea imediată, puterea personalizată (individuală) şi puterea instituţionalizată în societăţi predispuse mai mult sau mai puţin la entropie.
Domnul Adrian Basarabă a reiterat faptul că mai întotdeauna, clivajul politic ne demonstrează că multe contexte sociale au consecinţe asupra politicului pentru că ele influenţează probabilitatea interacţiunilor sociale între grupuri şi în interiorul acestora, afectând astfel fluxul informaţiei relevante politic, deci, în consecinţă, contextele sociale sunt cel mai bine definite în termenii compoziţiei sociale, iar în acest sens un context poate fi înţeles drept compoziţia socială a unui mediu determinat.
“Constantin Brâncuşi reprezintă catalizatorul comun, vectorul de forţă pentru întreaga spiritualitate românească”
În încheierea ședinței în plen, domnul prof. univ. dr George Niculescu a susținut cu fervoare că prin anvergura personalității sale, Constantin Brâncuşi, reprezintă catalizatorul comun, vectorul de forţă pentru întreaga spiritualitate românească, exponentul culturii româneşti bazate pe autenticul tradiţional și întotdeauna românii îşi regăsesc identitatea în opera simbolului spiritualităţii tradiţionale româneşti, Constantin Brâncuşi, ca liant al reconectării la originile culturii tradiţionale româneşti.
Prin implementarea unui proiect viabil, a arătat vorbitorul, acesta poate fi un vector de dezvoltare economică în teritoriile unde este promovat este nevoie de responsabilizarea unor paliere sociale cât mai diverse, atât la nivel naţional şi regional, cât, mai ales, local, pentru conştientizarea rolului pe care patrimoniul cultural îl are în păstrarea identităţii culturale naţionale şi locale, precum şi a coeziunii sociale. În acest sens, cunoaşterea şi acceptarea patrimoniului cultural, în special a celui imobil, drept o valoare de neînlocuit pentru fiecare comunitate în parte trebuie să fie promovate prin intermediul unor mijloace diverse cum ar fi: sistemul educaţional formal, pentru care este necesară creşterea semnificativă a numărului orelor predate la elevii din toate ciclurile şcolare, pentru cunoaşterea patrimoniului construit, în special a celui local, serviciile publice de televiziune şi de radiodifuziune, centrele de informare comunitare, prin stimularea autorităţilor locale, prin mijloace oferite de autoritatea centrală, în sensul susţinerii importanţei patrimoniului cultural local. De aceea, așa cum a atras atenția în încheiere vorbitorul, se impune permanentizarea acţiunilor de conştientizare a cetăţenilor cu privire la importanţa pe care o are Ansamblul Monumental de la Tg. Jiu în legitimarea locului pe care îl ocupă România în lume.
Profesor, Vasile GOGONEA
