Toți specialiștii și nespecialiștii în energie vorbesc de importanța Complexului Energetic Oltenia (CEO) adică, a energiei pe bază de cărbune în Sistemul Național Energetic, după valul de căldură din ultima lună, de parcă nu se știa acest aspect. S-a adus, din nou, în discuție, chiar la vârful Ministerului Energiei, necesitatea prelungirii termenelor de închidere a capacităților de producere a energiei pe bază de cărbune, prevăzute în Planul de restructurare revizuit al companiei, în contextul întârzierii implementării investițiilor și punerii în funcțiune a unor noi capacități din surse regenerabile. Ministrul Sebastian Burduja a invocat, iarăși, studiul de adecvanță al Transelectrica, document care trebuia să fie finalizat ,,la jumătatea acestui an”(!?), pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană, numai că, potrivit unui document elaborat de Transelectrica, pentru 2026 este prevăzută reducerea TOTALĂ a energiei electrice pe bază de lignit. În Gorj, liderii politici se arată interesați de viitorul CEO, doar prin prisma alegerilor de la finele acestui an și mimează grija față de cei 1.800 de angajați pe perioadă determinată, dar nu spun nimic despre faptul că, de la înființarea companiei, adică în ultimii 12 ani, au contribuit direct la supraîncărcarea cu personal a TESA de la CEO, prin angajări ale unor ,,obligații” personale și de partid.
După ce sistemul energetic național a fost sub presiune…
… în urma creșterii consumului de energie electrică, în timpul valului de căldură din ultima lună, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, din nou, public că vrea să negocieze cu oficialii din Comisia Europeană prelungirea termenelor de închidere a capacităților pe cărbune.
„Soluția pe care o avem, bineînțeles, este gazul pe termen scurt și mediu. Pe termen mediu și lung, și vom vorbi și în aceste zile, este energia nucleară. Dacă ne uităm la Complexul Energetic Oltenia și vedem că cele două grupuri pe gaz – Ișalnița și Turceni – au întârzieri cam de un an, un an și jumătate, cam aceasta ar trebui să fie o perioadă minimă de la care plecăm în negociere cu Comisia Europeană. Noi vom facem tot posibilul, le vom furniza toate datele, așteptăm studiul de adecvanță de la Transelectrica – e un studiu foarte important care arată la nivel tehnic ce capacitate de producție avem, ce consum avem, unde avem un deficit în sistem”, a declarat, săptămâna trecută, Sebastian Burduja, citat de europafm.ro.
În ,,raportul de mandat”, dat publicității în luna martie a acestui an, Burduja menționa că, Ministerul Energiei face tot ceea ce este posibil pentru a susține continuitatea și dezvoltarea activității la CEO și nu se poate lua în calcul ,,doar un pansament, ci este necesară reinventarea acestei companii de tradiție”, amintind de proiectul de construcție a parcurilor fotovoltaice și centralelor pe gaze, prin Fondul pentru Modernizare. Mai mult, ministrul Energiei preciza că, în urma discuțiilor pe care le-a purtat, în octombrie, anul trecut, cu oficialii europeni, ,,există deschidere din partea Comisiei Europene pentru continuarea discuțiilor privitoare la viitorul mineritului în Valea Jiului și la Complexul Energetic Oltenia. Până la mijlocul lui 2024, Transelectrica va derula un studiu de adecvanță a sistemului energetic până la jumătatea anului viitor, în baza acestuia urmând să continue discuțiile tehnice privind viitorul CE Oltenia”. Deja suntem în a doua jumătate a lui 2024 și nu a apărut niciun studiu de adecvanță. De altfel, surse din sistem susțin că această găselniță cu ,,studiul de adecvanță” a apărut doar pentru a se trage de timp, nefiind suficiente argumente pentru decalarea termenelor din Planul de restructurare a CEO, cu excepția întârzierilor la proiectele de energie verde. Este evident faptul că nu pot fi puse în funcțiune, în acest an, parcurile fotovoltaice de către SPV-urile create de CEO cu alți parteneri, în contextul în care, o parte dintre acestea sunt în faza de proiectare, iar unul dintre parteneriate ar putea fi chiar renegociat.
Ce noutăți pot apărea într-un studiu de adecvanță al Transelectrica…
… în condițiile în care, într-un document elaborat de companie și intitulat ,,Planul de dezvoltare a RET perioada 2024 -2033”, se arată că, în 2026, energia produsă pe bază de cărbune va fi înlocuită în totalitate.
,,… evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033, (…) ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră”, conform documentului citat.
Potrivit aceluiași document, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile presupune retragerea din exploatare a grupurilor pe lignit. ,,În privința centralelor convenționale, datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze. (…) În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a”, se arată în documentul Transelectrica.
La Gorj, …
… responsabilitatea în privința viitorului CEO este pasată între liderii politici locali, așa că aceștia se rezumă doar la un câștig imediat: cel electoral, în condițiile în care, la sfârșitul acestui an au loc alegeri parlamentare și prezidențiale.
Până se va clarifica problema prelungirii termenelor Planului de restructurare, liderii politici locali sunt preocupați să se erijeze în salvatorii celor 1.800 de angajați pe perioadă determinată. Mai clar, cine cu cine a purtat discuții pentru prelungirea contractelor de muncă ale acestora. Paradoxal este faptul că de la înființarea companiei, mai 2012, toți liderii politici locali au contribuit, în mod semnificativ, la supraîncărcarea TESA de la CEO, prin angajări ale sinecuriștilor de partid și nu numai. În acest mod s-a ajuns în situația ca CEO să aibă un aparat TESA de cel puțin trei ori mai numeros față de cât ar fi normal.
Claudiu Matei
