CERCETAŞII (III) (The boy scouts)

221

Acest subiect pe care l-am abordat în „Gorjeanul” din 25 februarie şi 1 martie 2013, în anul acesta, când marcăm trecerea unui secol de la înfiinţare, s-a dovedit destul de util, în orice împrejurări, fie pace, fie război.

Gorjenii au dat mare importanţă instituţiei cercetaşilor şi nu au greşit deloc. Misiunea cercetaşilor este nobilă, pregăteşte individul în mod temeinic spre a depăşi cu brio încercările neprevăzute ale vieţii.
La început, Comitetul de organizare a asociaţiei cercetaşilor din România era condus de către colonelul Berindei – preşedinte şi Gabriel Giurgea vicepreşedinte. Ei primeau întrebări din teritoriu, la care răspundeau: 1.- poate fi cercetaş, orice tânăr între 11 şi 21 de ani, fie el elev de liceu , sau nu. 2.-…El învaţă tot ce e practic, tot ce poate să ajute omului în viaţă. Părinţii fac cel mai mare bine copiilor lor înscriindu-i în asociaţia cercetaşilor, căci copiii vor învăţa să fie „desgheţaţi”, să ştie cum să se ferească de accidente, să fie folositori oricui are nevoie, să facă binele, să-şi ţie cuvântul, să iubească disciplina. În continuare precizau la cine se fac înscrierile, cu precizarea că e nevoie de o cerere simplă şi „E nevoie şi de autorizarea părinţilor”. Asociaţia edita şi un buletin lunar al cercetaşilor români, care se primea gratuit. Un sprijin deosebit îl acorda Societatea „Prietenii Ştiinţei”, care le punea la dispoziţie sălile şi cursurile sale.
Cum am menţionat mai înainte, gorjenii nu s-au lăsat mai prejos. Vârjog Costi păstrează această fotografie a cercetaşilor gorjeni, din 1936, din care a făcut parte şi tatăl său Vârjog D. Matei.
Jurist, Ion M Ungureanu -Ţicleni

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here