Anul acesta, la Davos, Elveția (15-19 ianuarie 2024), a avut loc ce-a de-a 54-a ediție a Forumului Mondial Economic, un eveniment inedit prin agenda și subiectele discutate în prezența a peste 60 de șefi de state și guverne din întreaga lume.
Prezența la Davos a mediului economic, de afaceri, guvernamental, academic, universitar din întreaga lume a atestat interesul major pentru realitatea obiectivă a economiei mondiale și a adaptării socio – economice a societății la noile provocări globale.
Vă veți întreba de ce așa tîrziu, la aproape două luni, apare un articol despre acest eveniment? Ei bine, răspunsul este simplu: am așteptat și reacțiile participanților și mai ales concluziile ce vor pune în mișcare economia globală.
Deschiderea Forumului Economic de la Davos a avut în prim plan pe agendă provocarea schimbărilor climatice, măsuri urgente de prevenție și stopare în întreaga lume.
Bazele politicii de mediu au fost puse în cadrul Uniunii Europene încă din 1971 – 1972 odată cu Consiliul European de la Paris, în urma primei Conferințe ONU privind mediul. Șefii de stat sau de guvern au declarat atunci că este nevoie de o politică comunitară de mediu care să însoțească politicile economice și au solicitat un program de acțiune.
Actul Unic European din 1987 a introdus un nou titlu: „mediul” care a oferit temei juridic pentru o politică de mediu comună, care are de atunci obiective precum: conservarea calității mediului, protejarea sănătății umane și asigurarea utilizării raționale a resurselor naturale. Ulterior, prin Tratatul de la Maastricht (1993), mediul a devenit oficial un domeniu de politică a UE și s-a introdus procedura de codecizie în votul cu majoritatea calificată a devenit regulă generală.
A urmat Tratatul de la Amsterdam (1999) unde s-a stabilit obligația de a integra protectia mediului în toate politicile sectoriale ale Uniunii, în vederea promovării dezvoltării sustenabile.
Abia în 2009, prin Tratatul de la Lisabona, combatarea schimbărilor climatice a devenit un obiectiv de sine stătător, la fel ca dezvoltarea sustenabilă în relațiile cu terțe țări. Tratatul de la Lisabona a permis ca UE să primească personalitate juridică, ceea ce îi permite să încheie acorduri internaționale. Astfel, UE și-a întărit rolul de actor – cheie în domeniul mediului la nivel global, deschizând calea prin nenumărate inițiative esențiale, cea mai importantă fiind Pactul Verde European și Legea Europeană a Climei.
Politica de mediu a Uniunii Europene se bazează pe principiile precauției, prevenirii și corectării poluării la sursă, bazându-se pe regula „poluantul plătește”.
Pe locul doi în Agenda Davos, corelat cu schimbările climatice, a apărut energia sustenabilă (regenerabilă) într-un concept numit Platforma Global Collaboration Village (se dorește să fie un mod permanent al Forumului prin conexiuni în întrega lume).
Locul trei in Agenda Davos a fost marcat de subiectul fierbinte „Ucraina” cu o temă privind transformarea industrială și crearea de centre specializate de cercetare în Ucraina după război (platforme digitale și aplicabilitatea lor în viitorul industrial al Ucrainei).
Și cel de-al patrulea subiect pe agendă a fost, bineînțeles, anticiparea Orientului Mijlociu în 2024 (politici socio – economice la situații de criză și război).
Dar, importante, asa cum vă precizam, au fost concluziile în urma dezbaterilor s-au întins pe câteva zile.
Economia de urgență are nevoie de finanțare, indiferent de modul de abordare a tranziției către ceea ce se numește tranziție verde (energie verde, metale noi de procesare în industrie, agricultură, etc)
Dar ce mișcări în logica securității energiei globale vor? Nu putem deocamdată să reziliem folosirea carburanților fosili, trebuie o mobilizare investițională considerabilă în a avea posibilitatea ca în viitor să obținem energie curată. Inegalitățile financiare și economice la nivel global, de la țară la țară sunt uriașe. Peste 42 de milioane de dolari se cheltuie anual în întreaga lumea pe tehnologizare și tehnologii noi care să aibă ca rezultat ce se cheamă energie curată.
Cred că sloganul de la Davos poate fi „reconstruirea încrederii” și remarc un lucru din discursul de deschidere al Secretarului General al Națiunilor Unite Antionio Gutteres: ” We can’t build a future for our grandchildren with a system built for our grandparents. (Nu putem construi un viitor pentru nepoții noștri cu un sistem construit pentru bunicii noștri) „.
Atenția noastră va fi mereu de azi aplecată aspre schimbările climatice și inteligența artificială, multilateralismul este ceea ce trebuie înțeles.
Rolul sectorului privat a subliniat si Antony Blinker – Secretar de Stat SUA, este să asigure parteneriate și cooperări în întreaga lumea și asta a devenit marea provocare.
Desigur, România a fost prezentă la Davos prin Președintele Klaus Johannis.
om aduce pe întreg parcusurul anului noutăți privind măsurile de la Davos.
Dr. Ing. Cristiana SÎRBU
Președinte al Fundației „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă”
Membru asociat al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” București
Lector universitar în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București
