Deocamdată, preşedintele Klaus Iohannis se bucură încă de o mare încredere în rândul populaţiei. Aşa s-ar putea crede şi după baia de mulţime de care s-a ales la Iaşi, cu prilejul sărbătoririi împlinirii a 156 de ani de la Mica Unire. Chit că a compara clasa politică din Moldova şi din Ţara Românească a acelor ani astrali ai viitoarei Românii – fără de care nu am fi avut parte la 1 decembrie 1918 de Marea unire -, cu actuala clasă politică şi aici mă refer la toate partidele parlamentare şi deci în primul rând la adormitul nostru Parlament este total nepotrivită.
La fel cum tot neaşteptată şi nepotrivită a fost anunţarea – pe Facebook, de către însuşi preşedintele Iohannis – acordării unui interviu publicaţiei americane New York Times în care şi-a manifestat neîncrederea în actualul Guvern Ponta. În termeni destul de clari. Tocmai el, care în campania electorală atacase candidatul cum că e total nepotrivit să fie puterea la un singur partid. La PSD, cum ar veni. Bag seama că începe să semene cu predecesorul său – Traian Băsescu – din moment ce îşi schimbă atât de uşor opiniile. Mai ales că tot Klaus Iohannis venise cu o propunere de „colaborare cu Ponta. Nu trebuie să fim prieteni, dar să atingem obiective clare pentru ţară împreună.”
Las la o parte că o admiratoare a domniei sale – Rodica Neamţu, din oraşul Tismana – îi atribuie o bilă neagră pentru comportamentul faţă de Crin Antonescu. Fostul preşedinte al PNL-ului Brătienilor, care l-a luat de moş de la Primăria Sibiu, l-a propus prim ministru, apoi viceprim-ministru şi i-a dat pe tavă fotoliul ce l-a propulsat drept candidat al aşa-zisei drepte pentru funcţia ce o ocupă acum, Pe zece ani ar vrea domnia sa, fără a ne fi convins că o îndeplineşte ca un lucru bine făcut, aşa cum a promis. Cu siguranţă, numărul nemulţumiţilor este în continuă creştere. O altă afirmaţie deşănţată a preşedintelui Klaus Iohannis s-a produs la emisiunea de pe Realitatea TV, filmată în direct pare-se de la Cotroceni, în care vorbea dictatorial de „Guvernul meu”. Aşa ceva n-am întâlnit la nici un suveran al României, de la fustangiul de Carol al II-lea şi până la cumpătatul Rege Mihai I al României. Care-ar fi Guvernul de care vorbeşte? Acela cu Cătălin Predoiu în frunte, cel amestecat în diverse afaceri necurate ori ne-o propune pe aleasa domniei sale în fruntea noului PNL – duduia Alina Gorghiu?
Chestiunea cu alegerea consilierilor prezidenţiali n-o mai amintim, fiind fumată şi total răsuflată. Are pe mai departe cel puţin vreo trei păstraţi de la Traian Băsescu moştenire, dar cel mai incapabil este şeful lor – Dan Mihalache. Căruia i-am fost şi eu şef pe când el era un simplu redactor nepriceput la ziarul AZI. Mă rog, între timp a ajuns mare mahăr la PSD, pe vremea lui Adrian Năstase, apoi la PNL, dar limbajul de mahala nu şi l-a schimbat până mai anul trecut. Nici prezenţa lui Klaus Iohannis la o şedinţă a CSM, în care-a cerut Justiţiei să nu fie o supraputere, n-are acoperire în fapte. Mai zilele trecute s-a albit Dosarul Flota, al lui Traian Băsescu, judecat după un penibil Cod Penal fabricat de fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu şi de ex-secretarul de stat Alina Bica – individa aceea aflată acum la mititica – mânjită până peste poate în afacerile cu retrocedările. Un Cod Penal nedezbătut în Parlamentul României, ci asumat prin răspundere ministerială de Guvenul Boc al nu ştiu câtălea! Păi Cătălin Predoiu şi foştii pedelişti protejaţi de Traian Băsescu în faţa DNA merită să conducă „Guvernul meu”? Amânarea vizitei anunţate a preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău, unde Partidul Liberal încurcă treburile unui guvern ce se dorea proeuropean, iar nu-i face cinste. În schimb, nu pricep o iotă cum de l-a convins pe premierul Victor Ponta să-şi amâne şi el vizita la Chişinău. Că doar s-ar fi discutat chestiuni economice şi comerciale şi nu politichie!
ION PREDOŞANU
