Dacă luni vorbea gura fără el, preşedintele spunând că va propune un referendum pe tema amnistiei şi graţierii, chiar dacă Guvernul Grindeanu şi PSD n-au pomenit măcar din greşeală de amnistie, iată că oameni pricepuţi i-au atras atenţia că temele la care se gândea nu-i sunt permise de Constituţie.
Mai exact, o decizie a Curţii Constituţionale a României de prin 2006 îi dă dreptul să stabilească problema de interes naţional supusă referendumului, dar Constituţia, la art. 74, prevede: „Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.” Aşa că Iohannis s-a repoziţionat şi în Scrisoarea – trimisă întâi presei şi abia apoi celor două camere ale Parlamentului României cere organizarea unui referendum, prin care populaţia să-şi exprime voinţa cu privire la „continuarea luptei anticorupţie şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.”
Lăsăm la o parte că, înainte de a pleca într-o vizită la Strasbourg, unde, între altele, se va întâlni obligatoriu şi cu preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului – CEDO -, întâiul om în stat s-a dedat la glumiţe nesărate şi jignitoare la adresa PSD. După ce participând la un miting neautorizat făcuse vorbire despre o „gaşcă” de politicieni. Un limbaj suburban, nedemn de un preşedinte al României.
Iată o declaraţie elevată a Preşedintelui Senatului şi preşedinte ALDE, Călin Popescu Tăriceanu: “Cred că toată lumea este de acord cu combaterea corupţiei. Ceea ce mie mi se pare păgubos este că în acest fel preşedintele pune eticheta definitiv pe România, o etichetă nedorită, şi care nu este corespunzătoare realităţii şi anume că România este o ţară coruptă. În România există corupţie, cum există în toate ţările din lume. E un fenomen care trebuie combătut. Dar cred că în felul acesta preşedintele face o greşeală strategică şi dăunează mult percepţiei pe care şi românii şi străinii o au despre ţara noastră.”
Mult mai utile sunt două întrebări pe care publicistul Şerban Cionoff îndrăzneşte să i le pună vremelnicului locatar al Palatului Cotroceni:
1) Aţi avut de suferit, dumneavoastră sau cineva apropiat, de pe urma unor sentinţe, promovate greşit sau cu rea intenţie?; şi 2) Consideraţi că este corect ca despăgubirile datorate unor persoane prin sentinţe pronunţate de instanţe româneşti, dar care au fost infirmate la CEDO, să fie suportate de stat şi nu de către magistraţii care le-au emis sau, mai grav, le-au ordonat?”
Ori, ca să le sintetizăm pe cele două, să ne răspundă preşedintele Klaus Werner Iohannis la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord cu o lege a răspunderii judecătorilor şi procurorilor?” Această ultimă întrebare ar merita să fie pe buletinul de vot al referendumului!
Aceea cerută de Herr Iohannis este complet inutilă şi nu face decât să ne convingă de faptul că a intrat în campanie electorală pentru un iluzoriu al doilea mandat de preşedinte. Pe care nu-l va mai apuca dacă lasă Guvernul Grindeanu să-şi facă treaba.
Gogoşile cu o altfel de politică să le vândă la o altă tarabă. Ipocrizia şi perfidia se văd de la o poştă!
Ion PREDOŞANU
