De aproape şapte ani de zile, zece case din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea, aflate în incinta Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtişoara, sunt sechestrate pe terenul revendicat în instanţă şi câştigat de către Ştefan Bortnowschi. Moştenitor al lui Constantin Neamţu, Bortnowschi alături de încă trei rude, a reuşit să pună mâna pe mai mult de cinci hectare din muzeul gorjean aflat în aer liber, scoţând astfel zece case şi Cula Cornoiu din circuitul turistic. Pe lângă aceste locuinţe, monumente de arhitectură, Bortnowschi a sechestrat inclusiv obiectele muzeale aflate în interiorul caselor, aflate în inventarul Muzeului Judeţean “Al. Ştefulescu”. Mai mult, proprietarul actual a ajuns să construiască pe terenul revendicat, în apropierea conacului un depozit de circa 140 de mp, în care îşi depozitează materiale vechi de la case gorjeneşti pentru a-şi încropi astfel propriul muzeu lângă cel existent la Curtişoara.
Situaţie fără precedent la Curtişoara 
unde Ştefan Bortnowschi, proprietarul a peste jumătate din fostul muzeu în aer liber, vrea să-şi încropească propria instituţie de cultură, însă privată, în apropierea celei existente aici, de aproape patru decenii. Bortnowschi face paşi importanţi pentru realizarea muzeului privat, construindu-şi pe terenul său, recent, un depozit în care îşi colectează obiecte tradiţionale şi materiale de construcţii de la vechi case gorjeneşti pentru a le ridica apoi şi pentru a le pune la dispoziţia turiştilor, contra cost.
Deja face bani de pe urma părţii din muzeul în aer liber, câştigat în instanţă până în 2006, el organizând în 2007 o tabără de arhitectură, participanţii, din ţară şi de peste hotare, plătindu-i taxă pentru a participa la această şcoală de vară. Mai precis, de la fiecare participant acesta a încasat 200 de euro, şi fiind 20 de tineri, a luat în mai puţin de o lună 4000 de euro. Le-a şi făcut “condiţii” participanţilor, cazaţi la cort şi în casele muzeului judeţean, sechestrate pe terenul său, tinerii lăfăindu-se printre obiectele tradiţionale inventariate de instituţia de cultură de la Târgu-Jiu.
Lavoar, improvizat pe peretele atelierului construit de Muzeul Judeţean
În culmea tupeului, Bortnowschi a amplasat un lavoar pe peretele unei construcţii realizate de Muzeul Judeţean “Al.Ştefulescu” pentru ca participanţii la tabără să îşi facă toaleta zilnic, fără să solicite vreo aprobare de la oficialii instituţiei de cultură. Pentru nevoile fiziologice, studenţii au apelat la boscheţi sau la grupul social improvizat de angajaţii muzeului de la Curtişoara.
De altfel, fără să îi pese de vecini, adică de partea de muzeu în aer liber de la Curtişoara, moştenitorul a realizat o aducţiune a apei pentru proprietatea sa, secţionând cablurile electrice subterane prin intermediul cărora se luminează perimetrul instituţiei de cultură şi interiorul conacului şi culei.
Deşi Bortnowschi a fost căutat şi i s-a indicat că greşeşte, de către Vasile Marinoiu, fostul director al Muzeului Judeţean, dar şi de către angajaţii de la Curtişoara, paznici şi muncitori, proprietarul nu a schiţat nici un gest şi a demonstrat că nu îi pasă, orice i s-ar spune.
Angajaţii Muzeului de la Curtişoara se plâng şi acum de neajunsurile de care au parte din cauza lui Bortnowschi, care şi-a cumpărat nişte cai care pasc şi pe terenul instituţiei de stat, dar cel vizat dă din umeri şi refuză să colaboreze cu vecinii săi.
Muzeul îi plăteşte curentul lui Bortnowschi
Astfel, în loc să aibă o relaţie amiabilă cu cei de la muzeu, deoarece instituţia îi achită şi lui curentul folosit pe proprietatea sa, moştenitorul nedeschizându-şi separat partida de curent, Bortnowschi face ce vrea considerându-se acolo pe moşia sa. Mai mult, a pretins în instanţă chirie Muzeului Judeţean “Al.Ştefulescu” din Târgu-Jiu pe terenul pe care se află amplasate cele zece case ale instituţiei. Este vorba despre 14 miliarde de lei vechi, pe care moştenitorul le-a pretins în instanţă, pentru casele pe care tot el le foloseşte printr-un oarecare sechestru. Instanţa de fond i-a aprobat lui Bortnowschi doar 400 de milioane de lei vechi, plată pentru chiria pretinsă instituţiei culturale de stat. Dar respectivul nu s-a mulţumit cu suma în cauză, făcând recurs la Curtea de Apel Craiova.
Curtea de Apel măreşte suma chiriei către moştenitori
Demersul lui Bortnowschi la Curtea de Apel este favorabil acestuia, această instanţă majorându-i la aproape 600 de milioane de lei vechi plata pe care ar trebui să o încaseze de la Muzeul Judeţean Gorj pentru chiria pe perioada 2007-2011, deşi pe fond câştigase plata chiriei pe perioada februarie 2008- decembrie 2011. Sentinţa dată în vara lui 2012 putea fi atacată cu recurs. Bortnowschi, împreună cu o altă rudă, tot moştenitor, Missirliu Michele fac recurs la sentinţă, ambii fiind nemulţumiţi de suma stabilită de instanţa din Bănie.
La Înalta Curte, instanţa le-a dat parţial câştig de cauză celor doi moştenitori, cărora le-a oferit prin sentinţă doar 480 de milioane de lei vechi. Consiliul Judeţean Gorj este obligat să le dea aceşti bani, câştigaţi în urmă cu trei luni de zile.
Protocolul de predare-primire încă nerealizat
La trei ani după intrarea moştenitorilor în posesia celor peste 5 hectare de teren de la Curtişoara, autorităţile judeţene trebuiau să facă un protocol de predare-primire a monumentelor şi obiectelor de pe terenul câştigat în instanţă. El trebuia făcut în martie 2009, dar nici până în prezent documentul nu s-a realizat, lucru care îi permite lui Bortnovschi să se bucure nestingherit de casele şi obiectele în cauză. Este vorba despre Casa “Dobriţa”, Casa “Baia de Fier”, Conacul “Baia de Fier”, Casa “Bumbeşti-Jiu” care conţin obiecte, şi de cele două pivniţe de deal, ultimele fiind pline de butoaie vechi şi alte obiecte specifice podgorenilor.
Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean “Al.Ştefulescu”, susţine că a încercat de mai multe ori să îl întâlnească pe Bortnowschi pentru a încheia acest protocol, dar de fiecare dată respectivul ar motiva că are diverse treburi şi nu poate fi prezent la Târgu-Jiu. Se bănuieşte că acesta se sustrage de la încheierea documentului în cauză.
“Dacă Bortnowschi nu vrea să încheie protocolul în următoarea perioadă luăm în calcul şi o posibilitate de strămutare a caselor prin achiziţionarea de teren în apropierea muzeului”, a declarat Dumitru Hortopan.
Consiliul Judeţean Gorj a achiziţionat deja peste 800 de mp de teren de la Adrian Cernitoiu, la est de muzeu, unde ar putea fi duse aceste case. Strămutarea în sine necesită însă sume mari de bani, deoarece totul se face avizat şi de echipe de specialitate care prestează în domeniul culturii-monumente istorice.
De altfel, o strămutare parţială a trei case de la Curtişoara, aflate pe terenul lui Bortnowschi, l-a costat pe Vasile Marinoiu o condamnare de două luni cu suspendare şi 30.000 de lei despăgubiri. Strămutarea în cauză s-a făcut în grabă fără ca instituţia şi licitaţia lucrării să fie înscrise în SEAP. Se obţinuse finanţare în 2008 pentru strămutarea a 13 case-obiective muzeale, dar intervenţiile lui Bortnowschi au stopat operaţiunea, reuşindu-se mutarea a doar trei locuinţe. Acesta a demonstrat că nu are interesul ca cele zece case să se strămute, deoarece are interese financiare legate de aceste construcţii, rămase pe terenul său.
Anamaria Stoica
Moştenitorii bancherului Constantin Neamţu au reuşit să revendice construcţii importante din ţară, atât în Gorj, cât şi în Bucureşti, Craiova, Slatina şi Timişoara. La Craiova au revendicat Muzeul Tipografiei.
