Vasile Voiculescu evocă personalitatea eroului național în poezia ,,Tudor”, scrisă în 1927: ,,El trece cu hainele morții-mbrăcat/ S-abată din țară zăporul zaverii…/ Dar duhul iuțimii l-a întunecat/ De pare că-i norul cu grindeni al verii”. Poetul Virgil Carianopol scrie un ciclu în volumul ,,Scară la cer ”(1940) din care face parte și poezia ,,Tudor Vladimirescu“: ,,Toți l-au lovit, toți l-au huiduit,/ Nimeni nu l-a mângâiat, nimeni nu l-a iubit./ Pentru toți era hoțul, pentru toți era trădătorul,/Deși, prin el, se ridica să-și spună glasul poporul”. Trădat și ucis, ,,Astăzi țăranul acela dârz cu ochii de soare/Este cât România de puternic și mare.” Mișcarea de la 1821 trăiește încă în țăranul exploatat de boieri. Este vorba de poezia ,,Ion” scrisă tot de Virgil Carianopol: ,,De când îl știu, tot pe la judecăți,/Îi este fața precum tutunu`/ Dar suntem mândri că în el ca-n nimeni/Trăiește o mie și opt sute două-și-unu”(,,Ion”). Reținem și primele strofe dintr-un sonet aparținând lui Victor Eftimiu, ,,Lui Tudor Vladimirescu”: ,,Adună, Tudorele, haiducimea/În ascunziș de munte risipită…./Românul e desculț și fără pită,/Îl paște molima, întunecimea,/Aduși de-a bogățiilor ispită,/Ne-au năpădit boierii și grecimea,/Turceasca lipitoare, sărăcimea,/Secătuind-o-n fiece clipă.” Scriitorii contemporani, Mihnea Gheorghiu și Mihu Dragomir, scriu două balade inspirate de la evenimentele de la 1821. Mihnea Gheorghiu, autor al mai multor opere literare despre mișcarea lui Tudor, scrie balada ,,1821, Primăvara” (1956), în care scoate în evidență personalitatea slugerului Tudor. În baladă, autorul evidențiază și prezența lui Gheorghe Lazăr în tabăra de la Cotroceni.
Se cunoaște că renumitul dascăl ardelean a sprijinit activ răzvrătirea condusă de Tudor Vladimirescu. Ion Heliade Rădulescu spunea că Gheorghe Lazăr a rămas de mai multe ori în tabăra de la Cotroceni a pandurilor, de dimineața până seara, ca un om de știință, dând consultații referitoare la fortificațiile necesare și la modul de calculare a tragerilor de artilerie.
,,Lazăr însuși, îi scrie Papiu Ilarion lui George Barițiu, îndreaptă o dată, din ordinul lui Tudor, un tun asupra unei biserici unde se închiseseră boierii și lovi în turnul bisericii unde se închiseseră boierii”. Pandurii, până nu a da cu tunurile, ziceau: ,,Stai să vie neamțul să îndrepte tunul”. Neamțul era Gheorghe Lazăr: ,,La stânga sa, un dascăl iscusit,/ Pe nume Gheorghe Lazăr inginerul,/ De fel de prin Ardealul iobăgit,/ Venit să bată palma cu slugerul.” Mihu Dragomir a scris balada ,,Tudor din Vladimiri” (1954). Reținem versuri din fragmentul ,,Câmpia Padeșului” , având ca motto: ,,Șarpele, când iese la drum, îi dai în cap și-l omori”: ,,Padeșul parcă-i o mare/ Clocote de nerăbdare./Au venit în straie proaste,/ rupți, lihniți, sleiți de drum./ Dar cum pleacă –un rând acum/ Vezi că alții sunt: o oaste,/ Spre Tismana pleacă-o ceată, alții către Olt, departe…” ,,Tudor îi privește roată:/- Da! Pe viață și pe moarte”.Ambii poeți contemporani folosesc expresii din Proclamațiile lui Tudor. B. Iordan a scris romanul-trilogie ,,Zile și nopți de furtună”, Editura militară 1951-1961, iar Paul Conatant a scris romanul istoric ,,Tudor Vladimirescu”(1960).Chipul lui Tudor Vladimirescu este eternizat și în artele plastice, având ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale (sculptura) sau prin culori (pictura). Theodor Aman a pictat mai multe portrete ale lui Tudor Vladimirescu. Tabloul cel mai reușit și mai popular dintre aceste portrete a fost realizat pe baza unor serioase documentări. A cules amintirile pandurilor, a cercetat dosarele și litografiile înfățișând chipul eroului, a studiat scrierile și documentele vremii. În prim-plan apare figura impunătoare a aceluia care afirmase cu tărie că ,,Patria e norodul, iar nu tagma jefuitorilor. ” Chipul luminos, privirea îngândurată, ținuta semeață, mâna sprijinită pe sabie exprimă hotărârea, demnitatea și încrederea în dreptatea poporului. În plan secund, se zăresc pandurii și corturile lor, subliniind relația dintre erou și pandurii săi. Acest tablou s-a bucurat de un puternic răsunet, având un rol educativ.
Ideea de a realiza o statuie în orașul Târgu-Jiu, în părculețul din fața Liceului ,,Tudor Vladimirescu”, spre a cinsti memoria martirului gorjean, a încolțit în mintea lui Francisc Milescu, om de cultură, proprietarul primei săli de teatru și al primului teatru care i-a purtat numele, în anul 1875, fiind primar și consilier, idee concretizată într-o scrisoare adresată primarului din acea vreme, datată 6 martie 1877. Aceasta a fost preluată de un grup de tineri studenți gorjeni: M. Poenaru și I.C. Bălcescu, doctoranzi în medicină, Crețulescu Bucă, Numa D. Frumușeanu, Alexandru Pojogeanu, C.C. Bălcescu și D.C. Bălăcescu. Acești tineri s-au adresat Primăriei Târgu-Jiu, fiind interesați și de fondurile necesare, apoi au apelat la sculptorul Constantin Bălăcescu, gorjean, aflat la Milano-Italia, să realizeze o statuie a lui Tudor Vladimirescu, din bronz, pentru orașul Târgu-Jiu. Statuia a fost terminată în 1899 și inaugurată în 1900. Aceasta are un piedestal format din bucăți de stâncă neuniforme din calcar. Tudor are o poziție verticală, privește spre răsărit, cu sabia în mână, cu manta lungă, căciulă pe cap, cizme, un iatagan, pistol, pumnal, un steag desfășurat. Pe piedestal se află un leu, mai multe basorelifuri cu un cerb și stema Gorjului. A existat și o placă de marmură care, în prezent nu mai este, pe care scria: ,,Ridicat-a România recunoscătoare acest monument, în zilele regelui Carol I, spre veșnica amintire a domnului Tudor, înainte mergătorul Renașterii naționale, căzut pentru patrie și neam de mâna dușmanului, 1821”.Monumentul ,,Tudor Vladimirescu” din municipiul Craiova, amplasat în scuarul din fața Facultății de Agronomie, privind către Grădina Mihai Bravu și, dincolo de ea, către Casa Glogoveanu, în care a locuit Tudor Vladimirescu, este opera sculptoriței franceze de origine română, Margareta Cosăceanu-Lavrillier. Lucrare în bronz, a fost donată municipiului Craiova de către artistă și inaugurată în 1960.Statuia de bronz amplasată în București, lângă Biserica Precupeții Vechi este creația sculptorului Teodor Burcă, în anul 1934.În parcul ,,Tudor Vladimirescu”, situat în cartierul Militari, Sectorul 6, a fost dezvelită recent statuia marelui patriot și revoluționar Tudor Vladimirescu, creația sculptorului Prof. Dr. Paul I. Popescu, recunoscut și sub numele de PIP.Numele lui Tudor Vladimirescu a fost eternizat și în arta sunetelor armonioase. Gheorghe Dumitrescu, compozitor și pedagog, Maestru emerit al artei, a compus oratoriul istoric ,,Tudor Vladimirescu.” Unele considerații în legătură cu acest oratoriu le întâlnim în cartea ,,Ipostaze” (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008) a renumitului dascăl Marin Arcuș, intelectual și pedagog de marcă în Rădineștii Gorjului. Acest oratoriu este o capodoperă a muzicii noastre vocal-simfonice. Pentru a exprima idei și sentimente, Gheorghe Dumitrescu folosește mai multe mijloace expresive în această creație componistică. Motive: motivul vaietelor norodului asuprit, motivul bejeniei, motivul amenințării, al cavalcadelor etc. 
,,Marșul lui Tudor” și alte motive autentice sunt luate direct din folclor. Mânia și revolta însoțesc versurile: ,,Vai de neamul ciocoiesc, fiară cu chip omenesc”. , ,,Cântecul oltencelor” este o melodie de contrast creată în stilul cântecului popular ,,Au plecat olteni la coasă”, o melodie ce ironizează spaima ciocoilor în momentul sosirii pandurilor lui Tudor: ,,Și-au plecat olteni la coasă/Ilai, ilai, ilai, ila/ Să cosească iarba deasă/Ilai, ilai,ilai,ila/Iarbă deasă, mătrăgună/ Ilai, ilai, ila, ila/ Toți ciocoi de viță bună/ilai, ilai, ilai, ila/ Iar în frunte ca un soare/ ilai, ilai, ilai, ila/ Merge Tudor de-a călare/ilai, ilai, ilai, ila”. Prima parte a oratoriului se încheie cu cavalcada pandurilor ce sugerează înaintarea oștilor revoluționare spre București și cu aclamația poporului care-l proclamă pe Tudor, ,,Domn al săracilor”.
Numele lui Tudor Vladimirescu este eternizat și în denumiri de școli și de străzi. Spre a cinsti memoria lui Tudor Vladimirescu, edilii municipiului Târgu-Jiu s-au gândit ca liceul din centru, vizavi de statuie, o clădire arhitecturală impunătoare, să se denumească Liceul ,,Tudor Vladimirescu”, azi Colegiul Național ,,Tudor Vladimirescu”, devenind un liceu de prestigiu, cu prestanță în județul Gorj. Petre Pandrea, pseudonimul scriitorului Petre Marcu-Balș, se mândrește cu celebrități care își au obârșia în Mica Valahie ( Oltenia): Tudor Vladimirescu, prototipul omului brâncușian, Iancu Jianu, Tudor Arghezi, precizând că ceea ce a fost Tudor Arghezi în lirică, a fost Tudor Vladimirescu în politică. Având în vedere că de curând am sărbătorit Centenarul întregirii României, al Marii Uniri din 1918, nu trebuie să scăpăm din vedere că Tudor Vladimirescu a fost cel dintâi care a rostit în termeni clari ideea unității naționale: ,,Mai cu deadins trebuință, afirma el la 5 aprilie 1821, urmează să aveți corespondență cu dumnealor boieri moldoveni, ca unii ce suntem de un neam, de o lege și sub aceeași stăpânire și ocrotiți de aceeași putere… fiind la un gând și într-un glas cu Moldova, să putem câștiga deopotrivă dreptățile acestor Prințipaturi, ajutându-ne unii pe alții”. Patriot și conducător cu idei progresiste, un vizionar, Tudor Vladimirescu se înscrie printre personalitățile de marcă ale istoriei noastre. Stâlp al dreptății sociale, prin sacrificiul lui personal, a deschis largi orizonturi pentru evoluția neamului românesc, iar mișcarea condusă de el poate fi considerată un preludiu al evenimentelor de la 1848.
Constantin E. Ungureanu
