11 – Protecția fitosanitară a alunului se impune în plantațiile comerciale căci și alunul are boli și dăunători care pot afecta negativ plantațiile și rezultatele economice.
Bolile alunului deși sunt mai puțin numeroase decât la alte specii au totuși un potențial destructiv important.
1 – Bacterioza alunului – Xanthomonas corylina – a apărut pentru prima dată în 1913 în Oregon – SUA și ulterior și în Europa. În România a fost semnalată prima dată în 1981în județul Vâlcea și este de fapt cea mai virulentă boală a alunului care are o sensibilitate mai mare la această boală în perioada septembrie – noiembrie. Se manifestă în special pe muguri, creșterile anuale, frunze și numai rareori pe ramuri și trunchi. Mugurii atacați nu mai pornesc în vegetație, ci se usucă, creșterile anuale se usucă chiar în stadiu erbaceu și devin fragile, iar la baza ramurilor apar umflături care ulterior crapă. Pe frunze apar pete brune ca și pe involucrul (învelișul) fructelor. Boala se manifestă mai puternic în pepiniere și se poate răspândi prin uneltele agricole sau prin polen. Combaterea constă în igienă culturală ( eliminarea și arderea plantelor sau organelor atacate), sau tratamente cu Zeamă bordeleză – 0,5 %, sau Turdacupral 50 – 0,3 % în perioada septembrie – aprilie.
2 – Gleosporioza alunului – Gleosporium coryli – atacă inflorescențele mascule (amenții), inflorescențele femele și mugurii vegetativi. Pe amenți apar în decembrie pete brune care cuprind treptat toată inflorescența. În februarie se inchid la culoare și nu mai înfloresc. Combaterea presupune tratamente în perioada iulie – octombrie cu Topsin M 70 – 0,07 %, Folpan 50 WP – 0,2 %, Captadin 50 PU – 0,2 %, Merpan 50 – 0,3 %, Rovral 50 PU – 0,1 %, Bravo 500 SC – 0,25 %.
3 – Făinarea frunzelor de alun – Phylactinia corylis – apare pe partea inferioară a frunzelor în august – septembrie ca pete alb-gălbui, de 1 – 3 cm, iar la maturarea ciupercii apar puncte negre. Afectează fotosinteza. Combaterea constă în tratamente în vegetație cu Topas C 50 – 0,1 %, Score 250 CE – 0,1 %, Sumilex 50 – 0,1 %, Anvil 15 SC – 0,05 %, Systhane 12,5 CE – 0,04 %, și igienă culturală preventiv.
4 – Monilioza alunelor – Monilinia fructigena – apare în iunie – iulie pe fructe care capătă o culoare deschisă. Este favorizată de umiditatea ridicată și se poate extinde repede și la alte fructe. Combaterea se face prin tratamente cu Sumilex 25 WP – 0,1 %, Captadin 50 – 0,2 %, Topsin M 70 – 0,07 %, Rovral 50 PU – 0,15 %, Bravo 500 SC – 0,25 %, precum și igienă culturală.
5 – Antracnoza alunului – Sphacelona corylyi – atacă frunzele (pete mici, brun-roșcate cu contur brun-închis sau purpuriu pe dosul frunzelor), florile femele, cu aceleași simptome ca și pe frunze care evoluează ulterior în cancere.
Combaterea constă în igienă culturală, tratamente cu Zeamă bordeleză – 1 %, Zineb – 0,2 % sau Folpet – 0,2 %.
6 – Citosporioza alunului – Cytospora corylicola – atacă ramurile, mai ales cele tinere, pe care apar pete brun-roșcate și apoi se necrozează țesuturile până la lemn. Combaterea constă în igienă culturală și tratamente cu Sumilex 50 – 0,1 %, Dithane M 45 – 0,1 %, Rovral 50 PU – 0,1 %.
Dacă toate astea fi-vor respectate…
Ing. Ion VELICI
