– Rep. Domnule vicepreședinte al Consiliului județean Gorj, Ciprian Adrian FLORESCU, putem spune că Asociația «Acasă la Brâncuși» are un rol aparte în contextul eforturilor care se întreprind la nivelul județului și chiar în peisajul Gorjului?
-Sigur, aceasta pentru că de mulți ani auzim vorbindu-se despre județul Gorj ca despre o zonă monoindustrială, în care doar mineritul și energia plusează și prin aceasta contează pentru economia locală.
“A apărut ideea ca în strategia de dezvoltare a județului Gorj să fie înscris ca un capitol aparte domeniul turismului”.
– Rep. De aceea, v-aș întreba, dacă în cadrul Consiliului Județean există această atentă și permanentă preocupare de a pune în valoare obiectivele turistice și de a promova turismul, nu doar ca o activitate de divertisment, dar și ca o activitate economică?
-Ei, bine, această chestiune a obligat autoritățile județene, de mulți ani, să abordeze viitorul apropiat al județului și din altă perspectivă, iar cea mai la îndemână a fost legată de frumusețile pe care Dumnezeu ni le-a lăsat și pe care trebuie să le promovăm, pentru că nu este suficient să le ai, dar trebuie să le arăți și altora. Și atunci a apărut ideea…
– Rep. Mai ales că trebuie, de multe ori, să învățăm să le și păstrăm, aceste comori!
-Indiscutabil, indiscutabil, sigur că da! Deci, a apărut ideea ca în strategia de dezvoltare a județului Gorj, care se extinde cam până prin 2020, să fie înscris ca un capitol aparte domeniul turismului. Motivarea este cât se poate de firească și la îndemâna oricui, pentru că diversitatea, paleta de ramuri turistice care poate fi atinsă este extrem de mare.
– Rep. Bine, dar proiectul despre care discutăm se referă doar la Constantin Brâncuși!
-Vorbim, desigur, despre Constantin Brâncuși, geniul de la Hobița, plecat spre universalitate prin ceea ce a lăsat în urma sa, și vorbim despre un nume care se confundă, până la urmă, cu modernismul în sculptură! Poate noi l-am recunoscut mai puțin, iar alții, care probabil au și cunoscut mai multe despre artă, l-au recunoscut mai devreme. Este de datoria noastră să spunem întregii lumi că Brâncuși a rămas și dincolo de trecerea în eternitate un mare patriot. Pentru că marile sale opere au rămas la el acasă, aici, la noi acasă, în Târgu-Jiul atât de drag nouă, tuturor.
– Rep. Să înțelegem că traseele turistice încep cu Brâncuși, dar nu se termină doar aici!
-Ei, bine, plecând chiar de aici și ramificând cumva drumurile turismului gorjean către celelalte aspecte interesante, desigur, care privesc minunatele mănăstiri și biserici care se află în Gorj! Mă refer la mănăstirile de la Tismana, Lainici, Polovragi, Schitul de la Crasna, de la Tg. Logrești, de la Cămărășeasca…
– Rep. Sper să nu uitați și Schitul nou de la Hurezani…
-Sigur că da, Schitul de la Hurezani, așa este!
– Rep. Doamne, dar cum am putea uita Mănăstirea de la Dealu Mare!
-Exact, pentru că aceste lăcașe sfinte sunt adevărate «pansamente» pentru suflet și este de datoria noastră să le scoatem în evidență, nu să le transformăm într-un «kitsch» sau să le exploatăm într-un interes ce nu are o legătură prea mare cu spiritualitatea și originalitatea creștin-ortodoxă, dar, oferindu-le turiștilor, iubitorilor de spiritualitate autentică aceste lăcașuri de cult, aceste lăcașuri de rugăciune, îi putem atrage și spe alte direcții ale turismului.
“Există o legătură indestructibilă între cel care se naște aici în Gorj și pământul natal”!
– Rep. Cred că sunt locuri binecuvântate care ne oferă posibilitatea să respirăm și un alt aer, decât acela pe care ni-l propune și îl oferă cu larghețe o societate secularizată!
-Insdiscutabil, iar aici, în afară de faptul că vă dau dreptate sută la sută, pot să vă spun că tot ceea ce ne înconjoară în județul Gorj, se poate constitui, la un moment dat, ca o rezervă de aer, o rezervă de oxigen, nu doar pentru plămâni, cât pentru spirit, pentru minte și suflet!
– Rep. Astăzi am trecut pe la «Candela» și am discutat cu familia de acolo despre posibilitățile de a valorifica tezaurul spiritual din Gorj, prilej cu care am auzit și cuvinte de apreciere la adresa activității dumneavoastră, în sensul acesta al imaginii unui om de caracter și cu o anume educație elevată, ce se pliază tocmai pe această preocupare de a aduce un suflu nou în administrația județeană!
-Mă bucură din suflet asemenea aprecieri care mă obligă totodată!
– Rep. Ce vă spune dumneavoastră faptul că Gorjul a fost mereu și este, dar cu siguranță va fi și în viitor, un ținut atât de primitor pentru cei care îl vizitează?
-Domnule profesor, cred că Gorjul, în comparație cu alte zone ale țării, iar aici n-am să fac trimitere neapărat la celebrul citat al lui Tudor Arghezi, ci, am să încerc să formulez o idee proprie. Cred că Județul Gorj a primit atât de multe daruri de la Dumnezeu, poate și pentru că gorjeanul este altfel! Poate și pentru că în istoria sa, gorjeanul a știut, dincolo de sărăcie, să arate și o latură care este extrem de greu de găsit și la alte popoare ale lumii – ospitalitatea! Nu sunt prea multe regiuni din România care să se poată lăuda cu o asemenea ospitalitate, așa cum o găsim pe meleagurile gorjenești.
– Rep. Gorjul este bogat în obiceiuri, în ospitalitate și în tradiții, dar să nu uităm și de resursele naturale!
-Sigur, în afară de aceasta, să nu uităm că Județul Gorj nu este bogat numai în resurse din natură sau numai în peisaje, ci, este bogat și în personalități care au plecat spre istorie de aici, din Gorjul nostru. Sunt personalități care au marcat evenimente importante din istoria României, personalități care au marcat anumite destine, dincolo de granițele țării, personalități care, peste tot pe unde au fost, și-au adus aminte de fiecare dată că s-au născut sau că au legături, rădăcini în Gorj. Aceasta înseamnă că există o legătură indestructibilă între cel care se naște aici în Gorj și pământul natal.
“Aș vrea să vorbesc despre un județ Gorj pe care mi l-aș dori mai «verde»”
– Rep. Acest fel în care vorbiți, mă face să cred că aveți mai multe atuuri care vă propulsează în viitor, pe lângă atuul tinereții și al inteligenței, anume, receptivitatea deschiderii și a decenței, care vă ajută să vă exprimați și să promovați în rândul oamenilor un gen de încredere, lucru care mă determină să vă întreb, cum vedeți, să presupunem, într-un viitor mandat Florescu Ciprian Adrian, perspectvele de dezvoltare a Județului Gorj?
-Nu este simplu să vorbești despre dezvoltarea unei zone care, din nefericire, în ultima perioadă n-a cunoscut o explozie, să zicem așa, cum ar fi trebuit. Sigur, până nu demult, deși stăm pe o magazie uriașă de resurse ale subsolului, gestionarea lor poate că n-a fost una dintre cele mai fericite, cele mai potrivite și mai reușite. Dar, de doi-trei ani încoace, lucrurile par să se schimbe, în sensul că trebuie să te agăți de tot ceea ce se întâmplă bine în jurul tău, ca să poți să pleci la un drum solid.
– Rep. Aveți în vedere anumite proiecte îndrăznețe și demne de ambiția gorjenilor?
-N-aș vrea să vorbesc despre proiecte îndrăznețe, dar care să nu aibă o sustenabilitate. Nu vreau să vorbesc despre anumite obiective, ca despre niște promisiuni electorale.
Aș vrea să vorbesc despre un județ Gorj pe care mi l-aș dori mai «verde», figurat vorbind, evident, aș dori să vorbesc despre un județ Gorj mai prosper, și aș mai dori să vorbesc despre un județ Gorj, deschis, capabil să primească tot ceea ce înseamnă… vizitatori! Indiferent din ce zonă a mapamondului vin! Trebuie să spunem, și o repet, că sursa economică primordială a județului o reprezintă exploatarea cărbunelui și, bineînțeles, producerea energiei electrice. Dar, asta nu e valabil numai pentru gorjeni, pentru că e valabil pentru întreaga țară! Gorjul reprezintă, în acest moment, un pilon extrem de important pentru energia românească. Dar, în același timp, ne-am axat pe turism, pentru că este cel mai la îndemână.
– Rep. Și este considerată o investiție care se regăsește imediat în viața oamenilor!
-Exact! De asemenea, vorbim, dar mai ales politicienii se grăbesc să vorbească, poate uneori în necunoștință de cauză, despre atragerea de investitori, despre crearea de făbricuțe sau fabrici, uzine, ca factori de producție care să aducă un plus economic județului.
“Am găsit în Președintele Consiliului Județean, domnul Ion Călinoiu, principalul actor în dezvoltarea ideilor de bază…”
– Rep. Înclin să cred că nu vă considerați un politician plafonat, care aduce argumente de rutină în afirmațiile sale, ci, dimpotrivă, unul activ, dinamic și plin de imaginație!
-Îmi place să cred că așa sunt, un om activ, și îmi place să cred că am puterea să arunc o privire, dincolo de limitele impuse la un moment dat de către o societate, poate uneori conservatoare, poate uneori în lipsă de idei! Înclin să cred că dincolo de obstacolele pe care le zărim cu ochiul liber, ar exista și un teren fertil în care să poată încolți și altceva decât ceea ce s-a cultivat până nu demult. Și dacă e să vorbim despre turism, adunci să-i dăm cezarului ce e al cezarului!
Am găsit în Președintele Consiliului Județean, domnul Ion Călinoiu, principalul actor în dezvoltarea ideilor de bază…
– Rep. Și inițiator!
-Și inițiator, în promovarea ideilor în ceea ce privește turismul. Nu putem spune că noi, cei din administrație sau cei din «fenomenul» politic suntem niște specialiști! Nu! Noi suntem, însă, așezați pe aceste scaune, pentru a găsi adevărații profesioniști, tocmai pentru a încerca să dirijăm pe canale corecte atitudinile și ideile celor care se pot implica într-un astfel de proiect, dar, bineînțeles că suntem aici, pentru a așeza baza a ceea ce urmează să se construiască mai târziu. Nu se poate face turism fără infrastructură! Că vorbim de infrastructură rutieră, că vorbim de apă, de canalizare, acestea sunt chestiuni care pentru lumea civilizată reprezintă, dacă vreți, o normalitate.
– Rep. Considerați că putem vorbi despre Gorj ca despre un județ în proces de dezvoltare?
-Județul Gorj a cunoscut, în ultima perioadă, din acest punct de vedere, grație implicării aparatului de specialitate al Consiliului și specialiștilor din aparatul de lucru, deci, Gorjul a cunoscut o dezvoltare apreciabilă. Drumurile județene, multe dintre ele reabilitate, altele au intrat pe finanțare pentru a fi modernizate. Iată, sunt, dacă vreți, dovada implicării celor ce conduc destinele acestui județ, sunt dovada că se poate, sunt dovada că se vrea ca să se facă treabă!(VA URMA)
Profesor, Vasile GOGONEA
