Duminică, la Bucureşti – Tradiţia manifestărilor Ligii culturale „Fiii Gorjului”, continuă

La realizarea programului artistic contribuie şi invitaţii speciali: Constantin Lătăreţu, Daniela Safta, Vasile Topârceanu, Dumitru Zamfira.

Liga culturală “Fiii Gorjului”, conform statutului, este o organizaţie social-culturală şi de atitudine civică a gorjenilor de pretudindeni, nonguvernamentală, nonprofit, filantropică şi independentă, nesubordonată partidelor politice. Această ligă este continuatoarea Ligii culturale “Gorjul”, înfiinţată în anul 1924, care a revigorat şi stimulat creaţia cultural-artistică gorjeană între cele două războaie mondiale. Desigur că gorjenii, mai ales cei departe de casă, şi în special cei din Bucureşti, având posibilităţi mai mari, n-au stat cu mâna în sân nici în perioada socialismului victorios. Astfel, au început să se întâlnească, la început sporadic şi mai apoi din ce în ce mai des, cu ocazia diverselor manifestări culturale din Capitală, pentru a se cunoaşte între ei şi a schimba impresii, a-şi împărtăşi fiecare din experienţa sa de profesor, inginer, economist, scriitor, muzician, jurnalist, medic specialist ş.a.m.d.

Cu circa 30 de ani în urmă au prins viaţă primele întâlniri proprii, organizate de gorjeni pentru gorjeni, fără a purta însă girul unei asociaţii, pentru că, după cum se ştie, în vremea comunismului era greu să obţii regim de persoană juridică cu o astfel de organizaţie, care era considerată discriminatorie. Abia după Revoluţie, şi anume la data de 27 iunie 1991, Liga a devenit persoană juridică, avându-l ca preşedinte pe regretatul poet Constantin Duică, iar la 14 septembrie 2002 Liga s-a reorganizat în conformitate cu Ordonanţa Guvernului României nr. 26 din anul 2000. Scopul Ligii culturale “Fiii Gorjului” este acela de a contribui la renaşterea spirituală şi morală a poporului român, scoţând în evidenţă contribuţia Gorjului la patrimoniul cultural al Ţării şi cultivând sentimentul apartenenţei spirituale la patria-mamă a românilor care trăiesc dincolo de hotare. Actualmente este condusă de Adunarea generală compusă din membri asociaţi şi de un Consiliu director, care are un Birou executiv format din: Alexandru Păsărin (preşedinte), Ion Cochină (secretar general), Ion Filipoiu (vicepreşedinte cu probleme culturale), Sabin Stamatescu (vicepreşedinte cu probleme economice), Gheorghe Ţiclete (vicepreşedinte cu probleme sociale), Alexandru Dumitraşcu (vicepreşedinte cu probleme de tineret). Preşedinte de onoare al Ligii este Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj. S-a aprobat un nou statut, care ne dă posibilitatea să desfăşurăm o multitudine de activităţi şi să ne îmbunătăţim munca, mai ales cu tineretul. Pentru cei care nu cunosc sau ştiu mai puţin despre activitatea Ligii, dorim să vă informăm că, în primul rând, aceasta se implică în organizarea a două mari întâlniri anuale ale Fiilor Gorjului, una care are loc la sfârşitul lunii iunie, la Gorj, şi alta care are loc la sfârşitul lunii septembrie, în Bucureşti, ambele având un program diversificat şi bogat (spectacole de folclor, lansări de cărţi şi casete muzicale, expoziţii de fotografii şi pictură, demonstraţii ale unor meşteri populari etc.). În afară de cele două manifestări anuale, la care participă mii de gorjeni, au avut şi vor avea loc şi altele, separat, cum ar fi: lansări de cărţi semnate de autori gorjeni (unele editate sub egida Ligii) şi urmate de programe artistice, desfăşurate în diverse locaţii, cum ar fi Teatrul Naţional din Bucureşti, Casa Centrală a Armatei, Muzeul Satului, Centrul Cultural al MAI.

Au fost susţinute acţiuni legate de sărbătorirea lui Tudor Vladimirescu, Constantin Brâncuşi, Maria Lătăreţu, Iustina Băluţeanu etc., atât la Gorj, cât şi la Bucureşti. În special pentru Anul Brâncuşi au fost organizate, împreună cu regretatul artist fotograf gorjean Vasile Blendea, trei mari expoziţii: la Târgul Internaţional Gaudeamus (unde am fost felicitaţi de dl. preşedinte Ion Iliescu), la Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Intemelor şi la Teatrul Naţional din Craiova. Am organizat, împreună cu o firmă specializată în expoziţii, Salonul „Femina“ şi Salonul „Pădurilor“ la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. Am contribuit la organizarea, împreună cu Primăria Sectorului 2, a Festivalului de folclor „Bucur“, primul festival de acest gen din Bucureşti. Am colaborat la organizarea unei Seri duhovniceşti la Centrul Cultural al MAI, înainte de Paşti, unde au fost aduse coruri bisericeşti din Bucovina.

Liga s-a mai împlicat, de asemenea, la inaugurarea unor monumente ale eroilor gorjeni, la inaugurarea unor cabinete de informatică în şcoli rurale, în sărbătorirea unor personalităţi gorjene în viaţă, în organizarea de excursii pentru copii şcolari săraci din Gorj, la inaugurarea Casei memoriale „Maria Lătăreţu“, înfiinţarea Ansamblului “Maria Lătăreţu“ şi organizarea Festivalului Naţional de Folclor “Maria Lătăreţu“ şi a festivalurilor de umor „Neicu Calotescu“ şi Ion Cănăvoiu“, unde acordăm şi premii.

Am colaborat la organizarea de expoziţii de fotografii cu artistul Teodor Dădălau şi nu putem să n-o amintim aici pe ultima, “Acasă la Brâncuşi“, vernisată la Palatul Parlamentului pe 22 septembrie, care se bucură de un mare succes. Acestea sunt câteva dintre acţiuni si, desigur, au mai fost şi altele. Este mult, este puţin, acest lucru rămâne să-l aprecieze gorjenii. Un lucru este sigur, faptul că noi, Consiliul Director al Ligii, nu suntem pe deplin mulţumiţi şi de aceea facem apel la toţi gorjenii să ne sprijine în îmbunătăţirea activităţii.

În toţi aceşti ani, de când Liga Culturală „Fiii Gorjului” a fost principalul animator al întâlnirilor bianuale de la Târgu-Jiu şi Bucureşti, am înţeles că evenimentele organizate la cele două capete ale traseului dintre Gorjul natal şi capitala ţării, au ceva special: bucuria reîntâlnirilor cu vechii prieteni şi colegi, cu amintirile comune ale tinereţii şi copilăriei.

Pe măsură ce o generaţie îşi subţiază rândurile, vin alţii să completeze acest nucleu de gorjeni care îşi regăsesc şi împletesc rădăcinile fie acasă, în Gorj, fie la Centrul Cultural din Bucureşti, unde am fost primiţi totdeauna cu căldură.

Sunt vremuri în care avem nevoie de întreaga solidaritate care-i păstrează pe gorjeni uniţi în jurul ideilor valoroase. Şi vorbesc despre acei Fii adevăraţi ai Gorjului, care se întreabă, asemeni unui mare om politic al veacului trecut: „Ce pot face eu pentru Gorj, nu ce poate face Gorjul pentru mine”.

Reuşita în plan personal, obţinută după un efort susţinut, poate fi dublată de generozitate şi altruism, îndreptate spre comunitatea care te-a susţinut şi din care te-ai desprins la un moment dat.

Pentru că Gorjul a dat zeci de ani – şi continuă să dea – părţi din însăşi fiinţa sa, prin cărbune şi energie, poate a venit momentul să întoarcem măcar o parte din acest efort uman şi economic, către dezvoltarea comunităţilor locale. Ştiu că mă pot baza, în acest demers, pe participarea Fiilor Gorjului.

Prin contactele şi legăturile pe care le-aţi stabilit în decursul activităţii dumneavoastră, puteţi contribui la luarea celor mai corecte decizii, cu impact economic şi social, pentru gorjenii de acasă.

Până la următoarea întâlnire, daţi-mi voie să vă adresez calde urări de sănătate, de bucurii şi noi împliniri, alături de familii, de toţi cei dragi şi apropiaţi.