Banii acordaţi de Institutul Naţional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, pentru renovarea Porţii Sărutului şi cei estimaţi în vederea realizării acestor proceduri şi pentru Coloana Infinitului sunt apă de ploaie faţă de banii pe care autorităţile locale din comuna Săcelu îi cer ministrului Daniel Barbu pentru reabilitarea unui cămin cultural. Este vorba despre căminul cultural din satul Hăieşti, aparţinând comunei Săcelu, localitate cu vreo 200 de suflete, investiţia în cauză fiind estimată de oficialii locali la suma colosală de 30 de miliarde de lei vechi. Autorităţile recunosc că suma e mare, dar motivează că, cu banii în cauză s-ar mai utila şi căminul cultural din incinta şcolii primare din Săcelu, deşi recunosc faptul că grosul banilor s-ar duce pe reabilitarea clădirii ce însumează doar două încăperi, la marginea satului Hăieşti.
Institutul Naţional al 
Patrimoniului a acordat 
aproape trei miliarde şi 
jumătate de lei vechi pentru 
restaurarea Porţii Sărutului de la Târgu-Jiu şi ar putea acorda alte 7-8 miliarde pentru începerea lucrărilor de acelaşi tip şi pentru Coloana Infinitului. Banii în cauză au semănat scandal în lumea culturală, chiar dacă a fost vorba despre o lucrare a lui Brâncuşi, iar polemica nu s-a stins.
La 34 de kilometri de Târgu-Jiu, la Săcelu, banii acordaţi şi discutaţi pentru cele două monumente nu reprezintă însă mai nimic, chiar dacă ei au venit de la Ministerul Culturii, instituţie la care şi autorităţile de aici cer acum bani. Asta deoarece şefii Primăriei Săcelu au estimat să ceară de trei ori mai mult acestui minister, decât s-au acordat de către INP pentru Poarta lui Brâncuşi şi cerut pentru Coloana Infinitului, pentru reabilitarea căminului cultural sătesc, ajuns în paragină în ultimii ani. Mai mult, se motivează că banii, adevărat, mulţi, nu s-ar fi cerut aşa după ureche, ci s-au solicitat pe baza unei estimări făcute de consilierii locali, care ar fi pus în balanţă şi nevoia de cultură a localnicilor din Hăieşti.
“Suma este exagerată”!
Oamenii din Hăieşti spun însă altceva şi declară la rândul lor că suma cerută li se pare incredibil de mare. “Este «terminat» de patru ani, nu mai funcţionează, deşi ar trebui. Nu avem cămin niciunde în comună. Noi, aici, la Hăieşti, nu putem face nicio activitate, dar cert este că nici nu se face ceva cultural. Aşa că pe de o parte nici nu e nevoie. În ce priveşte banii ceruţi, suma este exagerată. Să nu uităm că acest cămin a mai fost reparat o dată, dar acum nu mai are geamuri, uşi şi aşa mai departe”, a declarat Octavian Sanda, localnic din Hăieşti.
Nu este singurul care gândeşte aşa, o localnică din comună spune un lucru similar, subliniind că autorităţile vor să facă afaceri cu aceşti bani. “Eu am lucrat cu cifre. Este enorm să ceri treizeci de miliarde pentru căminul acesta. Dar poate bagă ei restul în buzunar”, spune, supărată, femeia.
Bani mai mulţi să fie pe hârtie: “Tragem nădejde”
Viceprimarul comunei Săcelu, Vasile Tălău, recunoaşte, la rândul său, că cei 30 de miliarde de lei, ceruţi ministrului Barbu, nu sunt puţini, dar atâta timp cât scopul este ca acest cămin să intre în circuitul cultural este mai bine să se solicite chiar şi mai mult decât ar fi necesar. “Nu cred că se va ajunge la 30 de miliarde, într-adevăr este prea mare, dar nu se va ajunge la 30 de miliarde. Totul este să facem ca acest cămin să fie folosit, să intre în circuitul cultural…”, a declarat vicele Tălău. În ceea ce priveşte acordarea banilor, vicele a declarat că are speranţă să i se aprobe investiţia, chiar şi în aceste vremuri grele, deoarece nu ar fi alte soluţii.
Soluţia “Dumitraşcu”, pusă la sertar
Reprezentanţii autorităţilor locale nu pomenesc însă nimic despre soluţia propusă, cu ceva vreme în urmă, Primăriei Săcelu, legat de căminul din Hăieşti. Este vorba despre propunerea venită de la un afacerist local din Hăieşt, pe numele său Nelu Dumitraşcu, care a propus, ce-i drept fostului primar al comunei Ion Voica, să-i dea în concesiune căminul, deoarece astfel îl va reabilita pe banii săi. A fost refuzat de Voica, iar solicitarea sa scrisă a fost pusă la sertar. Omul susţine că a fost uimit că atunci când consilierii locali au evaluat clădirea, nu au luat în calcul şi faptul că el ar fi putut să se ocupe de cămin şi să împiedice degradarea lui continuă. “Decât să ceară o sumă colosală Ministerului Culturii, bani care nu li se vor da, probabil niciodată sau prea târziu, mai bine luau măcar în calcul să găsească pe cineva care să se ocupe de clădire, în folosul comunităţii. Dacă nu m-au vrut pe mine, puteau găsi măcar pe altul, dar au preferat să apeleze la o soluţie de ochii lumii şi să aştepte să li se dea bani. Asta în condiţiile în care nu au nicio garanţie că vor primii cei 30 de miliarde mâine sau peste cinci ani”, a declarat Nelu Dumitraşcu, investitor local.
De altfel, acest afacerist s-a mai ocupat o dată de reabilitarea căminului, dar în momentul în care nu l-a mai avut, spaţiul a fost devastat, geamurile sunt acum sparte, tavanul este îmbibat de apă, sobele s-au stricat, iar scena are găuri.
Armăjeanu, ţinut şef peste două cămine nefuncţionale
Deşi autorităţile locale recunosc că nu au decât două cămine culturale în comună, unul fără mobilier la Săcelu şi unul distrus la Hăieşti, din bani publici este plătit totuşi un responsabil “cultural” care se ocupă de spaţiile în cauză. Respectivul bugetar este cunoscut sub numele de Puiu Armăjeanu, iar respectivul mănâncă o pâine albă de pe spatele localnicilor de pe vremea când la cârma primăriei se afla Ion Voica. Noua conducere l-a moştenit şi cultivat pe Armăjeanu, care deşi nu are obiectul muncii se teme să rămână fără el, mai ales dacă căminul din Hăieşti va fi încredinţat vreunui afacerist interesat să-l reabiliteze.
Şi cum Ministerul Culturii va da banii pentru Săcelu la sfântu’ aşteaptă, cu siguranţă Armăjeanu va mai avea obiectul muncii, chiar şi fără vreun cămin cultural funcţional în toată comuna, şi de acum înainte.
Anamaria Stoica
