La Punctul Muzeal dedicat Tezaurului României ce se construieşte în vecinătatea Mănăstirii Tismana lucrările se desfăşoară conform prevederilor. La ora când am fost acolo se făceau lucrările specifice pentru amplasarea şi montarea pe poziţii a hidranţilor supraterani de incendiu ca mijloace de primă intervenţie în caz de situaţii de urgenţă dotări ce trebuie amplasate obligatoriu la obiective de acest fel.
Constructorii se străduiesc să acopere volumul de lucrări pentru a se încadra în termenul de punere în funcţiune şi implicit de inaugurare a obiectivului planificat pentru sfârşitul lunii august festivitate unde vor participa pe lângă personalităţi din cadrul BNR, prelaţi ai BOR dar şi oficiali din cadrul primăriei ori consiliului local al celui mai nou oraş gorjean Tismana.
Trebuie făcută menţiunea că la respectivul punct muzeal finanţat în mare parte şi al cărui beneficiar va fi Banca Naţională a României nu va fi expus Tezaurul României cum mulţi cititori ai ziarului ne-au întrebat ci vor fi prezentate documente, articole din presa vremii, mărturii ale personalităţilor de atunci referitoare la epopeea tezaurului în acele vremuri şi nu în ultimul rând fotocopii ori multiplicări de acte originale legate de amplasarea tezaurului în acele locuri când vicisitudinile vremii precum şi evenimentele politice ori militare au impus ca cea mai sigură depozitarea sa în acele locuri.
Este vorba despre Peştera cu Apă de la Tismana cavitate cunoscută din publicaţiile speologice cu nu mai puţin de 10 sifoane ce se deschideau doar în condiţii de secetă extremă lucru ce a constituit probabil la vremurile de atunci un avantaj în încercarea autorităţilor române de a ascunde tezaurul ţării într-un loc unde să poată fi păstrat în siguranţă avându-se în vedere şi izolarea locurilor.
Mugurel Petrescu
