În lucrarea noastră „GORJ SPIRITUAL EFFIGY – Spiritul pandur și sufletul gorjenesc. Antologie, prefață, studiu introductiv și note de Zenovie Cârlugea” (CJCPCT Gorj, Tg.-Jiu, 2014, A 4, 528 p.) reproduceam, din ziarul „Gorjanul” (1940-1947), un florilegiu din poeziile AURELIEI STAMATOIU, poeta din Novaci care publica frecvent în coloanele apreciatului săptămânal editat la Tg.-Jiu de bravul gazetar Jean Bărbulescu. Tânăra poetă din Novaci făcea dovada unui talent liric incontestabil, scriind o poezie sensibilă, feminină, inteligentă, racordată la pulsul efervescent al epocii literare interbelice, marcată când de un simbolism în muzicalizări tânjitor-nostalgice, când în ritmuri jocular-livrești cultivând registrul baladesc și parabola. Iată poemele antologate de noi: Raza, Către larg…, Lui Cupidon, Aș vrea, Oglinda, Robinson Crusoe, Femei (pp. 507-517).
Am reținut, așadar, numele poetei AURELIA STAMATOIU, în lucrarea menționată, la capitolul „O sută de ani de poezie în Gorj, 1840-1940. Antologie” (pp.377-525), alături de poeții Gorjului de altădată: Anuța Barbu, Alexandru Pelimon, N. Burlănescu-Alin, Emanuel Părăeanu, Vasile Lascăr, Constantin Goga, Ion Gh. Anglițoiu, Pantelimon Cristea, Vasile Cernăianu, Nicola Bocșa, Ileana Busuioceanu, Ion Mara, Dumitru Tătăroiu, Ilarie Popescu, Sabin Popescu, B. B. Cedan, Constantin Dănău, Victor Diaconescu Arjoci, Ella Frunză, Tasia Gârbaciu, Victor Hortopan, Sebastian Hortopan, Jean Bărbulescu, Pantelimon Nicolescu-Monu, Ion Romanescu, S. Udriște-Rasoveanu, Ștefan Georgescu-Gorj, Stelian Sterescu, Vasile Cotan.
Despre unii din aceștia s-au scris monografii documentate, precum dl. prof. dr. Ion Mocioi despre N. Burlănescu-Alin, Emanuel Părăeanu, Ion Gh. Anglițoiu, Ion Mara, Pantelimon Nicolescu-Monu. Desigur, dintre cei amintiți, ar merita monografii și Vasile Lascăr, Constantin Goga, Ileana Busuioceanu, Dumitru Tătăroiu, dr. Ilarie Popescu, Victor și Sebastian Hortopan (tată și fiu), Jean Bărbulescu, Stelian Sterescu, Sabin Popescu și, desigur, AURELIA STAMATOIU.
Nu cunoaștem alte date despre poeta din Novaciul de altădată, decât că a publicat în ziarul „Gorjanul” în perioada 1940-1947 și că a devenit profesoară de limba și literatura română la Liceul din Novaci. Publicăm alături portretul preluat dintr-un tablou de absolvire a liceului.
Rândurile de mai sus ar putea fi un îndemn adresat domnului Primar și Consiliului Local Novaci, care, prin autoritățile culturale (ne gândim la valorosul om de cultură C. Dârvăreanu, autor al atâtor cercetări și redactor-șef al ziarului „Novăceanul”, sau la prof. Dumitru Bondoc, fostul nostru coleg de cerc pedagogic al profesorilor de liceu), ar putea da curs unei acțiuni de recuperare culturală a poetei prof. AURELIA STAMATOIU (căsătorită Popescu). O cercetare la fața locului a biografiei (încă trăiesc foști elevi ai profesoarei de română A. Stamatoiu-Popescu), poate și recuperarea unor manuscrise, în vedere adunării poeziilor într-o carte pe care ar merita-o această poetă uitată a Gorjului – ar fi de dorit.
Propunerea noastră se adresează, desigur, și autorităților culturale județene, în vederea demarării unei acțiuni mai ample de recuperare a trecutului cultural al Gorjului. Așa cum se întâmplă, de câțiva ani, la nivelul vieții mănăstirești din Gorj, prin recuperarea monografică a unor mari duhovnici, precum Sf. Cuv. VISARION, „Luceafărul de la Lainici” (monografie deja publicată în Editura Mitropoliei Olteniei în 2021), sau viitorii canonizați, egumenul Mănăstirii Tismana, martir în temnițele comuniste Gherasim Iscu (1912-1951), și protoschimonahul martir de la Mănăstirea Lainici, Visarion Toia (1929-1951), alt martir al defunctului regim… Avem cunoștință că deja se lucrează la aceste monografii.
Pentru ușurarea cercetării, în cazul Aureliei Stamatoiu (Popescu) indicăm Cota de la Biblioteca Academiei Române la care se poate consulta colecția „Gorjanului”, 1924-1947: B.A.R., P. III. – IV. 7521.
Prof. dr. ZENOVIE CÂRLUGEA
