Când vorbim despre «Buna Vestire» sau care mai este numită şi «Anunțarea» sau cum este menţionată în tradiția ortodoxă cu titlul «Blagoveștenia», iar, în popor fiind numită şi «Ziua Cucului», reprezintă o mare sărbătoare a Ortodoxiei, din data de 25 martie a fiecărui an, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gavriil a anunțat-o pe Fecioara Maria că-L va naște pe Iisus din Nazaret, Fiul Lui Dumnezeu! Astfel, Arhanghelul Gavriil i s-a aratat Maicii Domnului spunându-i: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28). Atunci, Maica Domnului s-a arătat nedumerită la auzul acestor cuvinte şi a întrebat, ce înseamnă această «Anunţare», după care Arhanghelul i-a răspuns: ,,Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui – Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema, şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său şi, împărăţia Lui nu va avea sfârşit” (Luca 1, 30-33). Iar, Fecioara Maria a zis: ,,Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: ,,Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri! Că la Dumnezeu, nimic nu este cu neputinţă!” (Luca 1, 34-37). Atunci, Fecioara Maria a răspuns: ,,Iată, roaba Domnului! Fie, mie, după cuvântul tău!”. (Luca 1, 38). Şi rostind aceste cuvinte, Fiul şi Cuvântul Lui Dumnezeu S-a zămislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a făcut nevăzut. În acest fel, Iisus Hristos S-a zămislit ca Fiu al Omului, fără a pierde cumva calitatea de Fiu al lui Dumnezeu! Şi pentru că suntem la o zi după «Duminica Ortodoxiei», cuvântul «Ortodoxie» se traduce şi «dreapta credință» sau «dreapta slăvire», pentru că Ortodoxia înseamnă «a crede drept», dar, nu în ceva, ci în Cineva, în Dumnezeu cel adevărat, mai ales că Ortodoxia este legătura vie a omului cu Iisus Hristos, care ne duce la Dumnezeu Tatăl şi la viața veșnică, deoarece spune Mântuitorul Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine!” (Ioan 14, 6). Aşadar, credința şi vieţuirea în Mântuitorul nostru Iisus Hristos este calea adevărată care ne duce la viața cea veșnică. În fine, «Duminica Ortodoxiei» este și o aducere-aminte de credința strămoșilor noștri, care este credința Sfinților Apostoli, a Sfinților Părinți și a martirilor, pentru că ea ţine şi de felul cum înaintașii noștri au trăit și au apărat credința adevărată. «Duminica Ortodoxiei» este şi un moment de reflecție și de conștientizare a îndatoririlor care ne revin și nouă, vieţuitorilor în drapta credinţă, de a păstra tezaurul credinței moștenit de la strămoși și de a-l transmite generațiilor viitoare, pentru a ne face datoria față de Dumnezeu și față de înaintașii noștri. În această zi de mare sărbătoare, a sta de vorbă cu Mântuitorul Iisus Hristos este un privilegiu deosebit şi o dovadă a faptului că Buna Vestire încununează momentul sublim în care îngerul lui Dumnezeu i se arată Fecioarei din Nazaretul Galileii, într-o rază de lumină albă şi îi dă o veste care pe ea o tulbură, adresată de către trimisul Lui Dumnezeu, unei fiinţe credincioase şi smerite, dar, spus în cuvinte revelatoare!
,,Pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte”!
-V.G.: Doamne, cu ceva timp în urmă, vorbeam despre Naşterea Ta minunată, iar, astăzi, vorbim despre Taina «Bunei Vestiri», cea care nu poate fi pătrunsă, nici ea, de către mintea omenească, cea stăpânită, aşa cum spuneam, de o raţionalitate a filosofiei îndoielii omului («dubito»), dar, care înseamnă un veşnic început de mântuire pentru firea omenească, mai ales că ea constituie, după Facerea de către Dumnezeu a lumii, cel mai important moment, înţeles ca un veşnic început al mântuirii!
-IISUS: ,,Ţi-am spus şi data trecută, nu crezi că Eu sunt în Tatăl și Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun, Eu, nu le spun de la Mine, ci Tatăl, care locuiește în Mine, El face aceste lucrări ale Lui”! (Ioan 14-10)
-V.G.: Doamne, Iisuse, cum îi vezi pe cei care nesocotesc dreapta credinţă?
-IISUS: ,,Dacă cineva nu rămâne în Mine se aruncă afară ca mlădiţa şi se usucă; şi le adună şi le aruncă în foc şi ard”!
-V.G.: Vestea pe care o aduce astăzi îngerul Gavriil este spre Slava Tatălui ceresc?
-IISUS: ,,Întru aceasta a fost slăvit Tatăl Meu, ca să aduceţi roadă multă şi să vă faceţi ucenici ai Mei”!
-V.G.: Ce trebuie să avem în vedere, când vorbim despre iubirea de Dumnezeu?
-IISUS: ,,Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea”!
-V.G.: Vrem să Te iubim, Doamne, dar, ne copleşesc fricile şi grijile vieţii cotidiene!
-IISUS: ,,Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne întru iubirea Mea după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân întru iubirea Lui”!
-V.G.: Doamne, noi Te-am ales pe Tine, pentru că Eşti Calea, Adevărul şi Viaţa!
-IISUS: ,,Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână, ca Tatăl să vă dea orice-I veţi cere în numele Meu”!
-V.G.: Doamne, vrem să fim propovăduitorii Vestirii Naşterii Tale, de ce ne priveşte lumea cu suspiciune şi cu neîncredere?
-IISUS: ,,Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte”!
-V.G.: Ce trebuie să facem prin gestul de milostenie în vremea Postului Mare?
-IISUS: ,,Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta”!
-V.G.: Deci, trebuie…
-IISUS: ,,Ca milostenia ta să fie într-ascuns și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”!
-V.G.: Doamne, lumea de azi e aşa de controversată, că nu ştim ce să mai zicem!
-IISUS: ,,Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi”!
-V.G.: Ce sfat ne dai în această sfântă zi a Bunei Vestiri?
-IISUS: „Dacă eu mă preamăresc pe mine, mărirea mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă preamărește, El, despre care voi spuneți «Este Dumnezeul nostru». Dar voi nu l-ați cunoscut; însă eu îl cunosc și, dacă aș spune că nu-l cunosc, aș fi asemenea vouă, un mincinos. Însă, îl cunosc și păstrez cuvântul lui. Abraham, părintele vostru, s-a bucurat că va vedea ziua mea. A văzut-o și s-a umplut de bucurie”!
Profesor dr. Vasile GOGONEA