Despre ceea ce înseamnă Ortodoxia – ,,Ortodoxia este rădăcina şi viaţa poporului nostru înaintea Lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă în Iisus Hristos”!

La începutul «Triodului» şi cu zece săptămâni înainte de Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos, merită să vorbim puţin despre ceea ce înseamnă Ortodoxia, care este considerată religia răsăriteană a oamenilor care cred în Iisus Hristos şi îşi poartă crucea prin propovăduirea învăţăturii Fiului Lui Dumnezeu! Dar, Ortodoxia nu este numai o religie, pentru că Iisus Hristos nu a venit pe pământ, doar pentru a întemeia o religie, ci, pentru a ridica omul credincios la taina vieţii dumnezeieşti! Acest lucru presupune înţelegerea corectă a dogmelor teologice, acestea fiind opuse ereziilor, pentru a respecta dreapta credinţă! Dogma este o învăţătură, o opinie, un punct de vedere, toate fiind asumate ca o invocare concluzivă într-un proces de demonstrare a adevărului. În consecinţă, cel mai profund chip de care trebuie să ne îngrijim, pe care trebuie să-L ducem spre asemănare este chipul Mântuitorului Hristos, de pe icoana sufletului nostru, chip nefăcut de mână omenească, dar zidit ca o «catapeteasmă» pe care suntem chemați să pictăm asemănarea virtuților desăvârşirii, desăvârșind sfințenia noastră în frica de Dumnezeu, mai ales că Ortodoxia se defineşte, esenţial, prin trăirea comuniunii de iubire, atât cu Dumnezeu, cât şi cu aproapele. În esenţă, Ortodoxia este întemeierea existenţei Lui Hristos, e Biserica lui Hristos, deci, creştinismul în forma lui perfectă, cea mai curată, mai simplă, mai adevărată! Ortodoxia a rămas la credinţa Evangheliei care ne învaţă că singur Hristos este capul Bisericii şi Biserica este trupul Lui Hristos (Efes. 1:22-23; Col. 1:18, 27), pentru că în ortodoxie se păstrează unitatea Duhului şi a credinţei prin Hristos şi prin crezul Bisericii. Pe cerul existenţei noastre celeste, apare numai cupola Bisericii şi cerul albastru! Prin învăţătura ortodoxă, aflăm despre viețile sfinților, ale apostolilor, ale martirilor şi ale mărturisitorilor lumii creştine, despre cuvioşii purtători de Dumnezeu Părinţi şi toţi drepţii, pentru că nimic nu are în Biserică autoritate mai mare decât sfinţii şi nicicând nu putem vedea mai bine, cum s-au lămurit şi cum au trăit adevărurile religiei creştine, ca în vieţile, cântările şi învăţăturile pilduitoare ale sfinţilor. De aceea, Ortodoxia este modul de viaţă al celor care Îl urmează pe Iisus Hristos, iar, cine se ridică împotriva ortodoxiei, se ridică împotriva sfinţilor care au întruchipat în vieţile lor cel mai înalt, mai frumos şi mai greu chip de viaţă – sfinţenia. Ortodoxia învaţă şi urmează vieţile, predaniile, învăţăturile şi virtuţile, cântările şi rugăciunile sfinţilor şi, dintr-o cuviincioasă smerenie evanghelică, nu minimalizează dogmele ei! Repetându-ne în cuvinte, dar, fără a ne repeta în idei, Ortodoxia reprezintă un mod de viaţă, fiind viaţa în Hristos pe care o aflăm în ortodoxia şi teologia Bisericii, ele oferindu-ne ceea ce este necesar pentru a realiza condiţia de oameni credincioși în smerenie! De altfel, însăşi practica liturgică a Ortodoxiei reprezintă o relaţie duhovnicească, în care Dumnezeu şi omul îşi vorbesc reciproc prin slujbele Bisericii, ca într-un dialog prin care viaţa noastră este mereu prezentă şi vie în Iisus Hristos. Ortodoxia reprezintă sensul vieţii noastre, în şi spre Mântuitorul Hristos, ţelul vieţii umane, un mod îndumnezeit de a fi, chiar o revelaţie a experienţei spirituale a Bisericii, Însăşi Divinitatea înomenită şi deoptrivă îndumnezeită, deci, Îndumnezeirea în Împărăţia Lui Dumnezeu, ca o provocare continuă pentru tot ceea ce este creat, care poartă în sine moartea şi învierea, prin legătură şi comuniune a credincioşilor în Biserică. În concluzie, Ortodoxia este devenirea continuă a persoanei umane, între finit şi infinit, între efemer şi veşnic, o împlinire a vieţii care se exprimă prin adoraţie şi prin tainele Bisericii, prin asceză hristocentrică, prin monahism întru Hristos, prin trăsăturile şi datinile sfintelor tradiţii care exprimă un caracter înălţător, demiurgic! În loc de concluzie, aşa cum ne arată Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa: ,,Ortodoxia este rădăcina şi viaţa poporului nostru înaintea Lui Dumnezeu, este credinţa cea dreaptă în Iisus Hristos! Noi ne-am încreştinat de două mii de ani, din timpul Sfântului Apostol Andrei. De atunci, de când am primit sfânta şi dreapta credinţă în Dumnezeu, poporul nostru a avut viaţă. Până atunci, a fost mort; numai cu trupul era viu, iar cu sufletul era mort! Viaţa poporului român este dreapta credinţă în Iisus Hristos. Să ţinem cu tărie la credinţa ortodoxă! De la primii voievozi creştini ai românilor, de când sunt cele trei Ţări Române, Moldova, Muntenia şi Transilvania, toţi au fost creştini ortodocşi. Mama lui Mihai Viteazul a fost călugăriţă şi este înmormântată la Mănăstirea Cozia, sub o lespede de piatră pe care scrie: «Aici odihneşte monahia Teofana, mama lui Mihai Viteazul». Apoi şi Ştefan cel Mare. La Mănăstirea Probota, unde este îngropat ctitorul ei, Petru Rareş, este îngropată monahia Măria Oltea, mama lui Ştefan cel Mare. Ei domni şi mamele lor călugăriţe! Vedeţi, voi, câtă unire era între credinţă şi conducere, atunci? Cel ce conducea ţara avea mamă călugăriţă şi frate călugăr. Toţi îşi făceau câte o mănăstire şi mormânt în mănăstire: Ştefan cel Mare şi Sfânt, la Putna. Iar Ştefan cel Mare n-a fost baptist! Mircea cel Bătrân n-a fost evanghelist sau adventist! Alexandru cel Bun n-a fost martorul lui Iehova! Noi, dintru începutul plămădirii acestui neam, aşa ne ştim, români şi creştini ortodocşi! Deci, fiecare dintre noi suntem datori să învățăm, să păstrăm și să transmitem mai departe Ortodoxia, adică învățătura adevărată despre Dumnezeu întreit în persoane: «Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt», despre Sfânta Cruce, despre Maica Domnului, despre Icoane și despre Sfinți. Amin”! Aşadar, Ortodoxia este modul de viaţă al celor care Îl urmează pe Iisus Hristos şi orice apreciere a Ortodoxiei ca religie este profund eronată, ea fiind o vindecare a sufletului prin învăţătutra Mântuitorului Iisus HRISTOS!
SĂ-L SLĂVIM PE DOMNUL IISUS HRISTOS! LA MULŢI ANI!
Profesor dr. Vasile GOGONEA