Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur (344-407) este sărbătorit de Biserică în ziua de astăzi, 13 noiembrie, pentru că Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, deşi este marcat doar cu cruce neagră în calendarul creștin-ortodox!
Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia, între anii 344-354, într-o familie de creștini evlavioși. Tatăl său, Secundus, era unul dintre generalii Orientului (magister militum Orientis), iar mama sa, Antuza, provenea din una dintre cele mai ilustre familii ale Antiohiei şi la vârsta de 20 de ani a fost botezat și a ales să studieze filosofia sub îndrumarea lui Andragatiu și retorica lui Libaniu. A ajuns să fie hirotonit diacon de către Arhiepiscopul Meletie în anul 381 și preot de către Flavian, urmașul lui Meletie în anul 386. După ce Nectarie, Patriarhul Constantinopolului a murit, Ioan Gură de Aur a fost pus Patriarh al Constantinopolului și a fost hirotonit de către Patriarhul Teofil al Alexandriei pe data de 28 februarie 398. A reformat cetatea și preoțimea care se aflau în declin şi în acest sens, a ales să renunțe la luxul din reședința episcopală și a introdus traiul modest, dar, criticile sale împotriva corupției i-au atras multi dușmani. Problemele s-au acutizat, după ce Sfântul Ioan Gură de Aur i-a primit pe Frații Lungi acuzați de origenism și alungați din Egipt de patriarhul Teofil, pe care ii găzduiește, fără a intra în comuniune cu ei. Deși Frații Lungi i-au făcut o plângere lui Ioan Gură de Aur, acesta nu o ia în considerare. În consecinţă, Împărăteasa Eudoxia a Bizanţului l-a convocat pe Ioan la un sinod la Stejar, pentru a se dezvinovăți de acuzele care i-au fost aduse, dar, Sfântul Ioan Gură de Aur nu s-a prezentat la sinod, iar pentru acest fapt acest lucru este depus în anul 403. Ca urmare, Împăratul a ratificat hotărârea sinodului și Ioan este trimis în exil în Bitinia. Nu a durat mult exilul, iar Sfântul Ioan Gură de Aur e rechemat la scaun! La revenire, Sfântul critică din nou dezmățul și zarva care au avut loc în jurul unei statui de argint ce o înfățișa pe Eudoxia și care era situată în apropierea catedralei în care el slujea. Împărăteasa Eudoxia a poruncit ca Sfântul Ioan să fie din nou alungat din scaun și surghiunit la Cucuz, în Armenia. Potrivnicii săi au intervenit în fața împăratului și Ioan Gură de Aur este trimis la Pityum, un oraș mic situat pe malul răsăritean al Mării Negre, dar, nu rezistă călătoriei și moare pe 14 septembrie 407, la Comana în Pont.
Moaștele sale au fost duse la Constantinopol și așezate în Biserica Sfinților Apostoli în 438, de către patriarhul Proclu al Constantinopolului. În 1204, în timpul Cruciadei a IV-a, venețienii au luat moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur și cele ale Sfântului Grigorie de Nazianz și le-au dus la Roma, unde le-au așezat în Catedrala «Sfântul Petru», iar, după 800 de ani, prin înţelegere, Biserica Catolică a înapoiat Bisericii Ortodoxe moaștele celor doi sfinți, aşa că pe 27 noiembrie 2004, Papa Ioan Paul al II-lea a oferit Patriarhului Ecumenic, Bartolomeu I, moaștele celor doi sfinți. În 1997, Silvano Piovanelli, Cardinalul Florentei, a oferit Bisericii Ortodoxe Române o mică parte din moaștele Sfântului Ioan Gura de Aur, aflate în acest moment în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului. Sfântul Ioan Gură de Aur este cunoscut ca fiind apărătorul și părtinitorul celor necăjiți, iar, în această zi, nu se fac treburi casnice, căci e risc de înec, arsuri, moarte violentă, infirmitate. Se crede că femeile care respectă tradiţia creştină sunt iertate pentru păcatele de a renunța la sarcină. În această zi, trebuie să dăruim o lumânare de pomană, pentru ca viaţa să ne fie luminată și să mai dăruim colivă pentru sufletele celor care s-au stins neîmpărtășiți. Persoana care ține sărbătorile lui Ioan Gură de Aur, va fi apărat de boli și de lupi, va fi ferită de arsuri, de friguri și de pagube. În această zi, de asemenea, nu se lucrează, nu se coase, nu se tricotează, nu se dă nimic cu împrumut. Părți ale moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur se află la Patriarhia Română, la Mânăstirea Dârvari, în București, la Mânăstirea Secu, în județul Neamț, dar şi la noi, în Gorj, la Mănăstirea Colibaşi, Târgu-Cărbuneşti!
Oferim spre învăţătură, câteva dintre spusele Sf. Ier. Ioan Gură de Aur: «Aceasta este rugămintea mea către voi: daţi copiilor numele sfinţilor şi ale drepţilor… de aici, de la nume să începem şi noi să modelăm sufletul copilului nostru. Să intre numele sfinţilor în casa noastră, la botezul copiilor! Nimic nu ne face atâta să nu ne cunoaştem pe noi înşine cât lipirea inimilor de lucrurile din lumea aceasta; şi iarăşi, nimic nu ne face sa ne lipim inima de lucrurile din lumea aceasta, cât necunoaşterea noastră înşine; ele se condiţionează una pe alta! Dacă pierzi bani, poţi să-i faci înapoi. La fel se întâmplă dacă îţi pierzi casa sau orice alt lucru pe care îl ai. Dar dacă pierzi sufletul, un alt suflet nu vei putea dobândi! Dacă vrei să ai slavă, dispreţuieşte slava»!
În încheiere, să rostim Troparul Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur care ne spune: «Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, lumea a luminat. Vistieriile neiubirii de argint lumii a câștigat. Înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Iar prin cuvintele tale învățându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre»!
Preot Paroh NEBLEA Valentin, Parohia Peşteana de Jos, Fărcăşeşti, Gorj
