În ziua de 29 octombrie 2022, Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei a săvârşit slujba de resfinţire a Bisericii cu hramul «Sf. Ier. Nicolae» din Parohia Glogova, Protopopiatul Târgu-Jiu Nord, Protoiereu PC Părinte Marian Mărăcine şi Preot Paroh PC Părinte Pârvu Gabriel, după care a oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, împreună cu un sobor ales de preoţi şi diaconi din care au făcut parte: Preacucernicul Părinte Protoiereu Marian Mărăcine, Protopopiatul Târgu-Jiu Nord, Preotul Paroh PC Părinte Pârvu Gabriel şi Preacucernicii Părinţi slujitori ai bisericilor de parohie: Pr. Drăghia Elisei (Parohia Steic), Pr. Popescu Vasile (Brădetu), Pr. Dumitraşcu Bălan (Biserica «Sfânta Treime» Târgu-Jiu, Pr. Ianăşi Daniel (Budieni), Pr. Gavril Bivolu (Parohia Moi-Blteni), Pr. Breană Marius (Catedrala Motru), Pr. Nimară Ilie – pensionar, Pr.Popescu Ovidiu (Parohia Strâmtu), Pr. Raţă Daniel (Crainici – Mehedinţi) şi alţii. În cadrul slujbei, Preotul Paroh Pârvu Gabriel a fost ridicat la rangul bisericesc de iconom stavrofor pentru aportul său la înfrumuseţarea Casei Lui Dumnezeu, pentru strădania în vederea restaurării acestei biserici şi pentru osteneala sa la împlinirea faptelor plăcute Lui Dumnezeu! Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie» din Craiova, dirijat de către prof. dr. Victor Şapcă, iar, la slujbă au fost prezenţi membrii adiministraţiei publice locale în frunte cu Primarul Gheorghe Alpredi, membrii Consiliului Local Glogova şi reprezentanţii administraţiei publice judeţene în frunte cu dl. ing Cosmin Mihai Popescu, preşedintele Consiului judeţean Gorj. În curtea Bisericii de la Glogova s-au aflat printre alţii: Domnul Nicolae Dragoş, fiu strălucit al localităţii Glogova, dl. prof. Ion Mihăiţă, autor de carte, domnul arhitect Iulian Cămui, dl. director prof. dr. Pompiliu Ciolacu, mulţi oameni de cultură şi iubitori ai credinţei noastre strămoşeşti! Au fost acordate gramate chiriarhale de mulţumire din partea Mitropolitului Olteniei următoarelor persoane: d-l preşedinte Cosmin Mihai Popescu, d-l primar economist Gheorghe Alpredi şi d-l viceprimar Drăghici Cosmin George.
,,Vă rugăm să primiţi din partea noastră şi a Consiliului local, în baza Hotărârii nr. 34 din 30 septembrie 2022, Titlul de «Cetăţean de Onoare al Comunei Glogova»”!
Dând citire actului de sfinţire a bisericii, Preacucernicul Părinte Protoiereu Marian Mărăcine a început prin a spune că la zidirea sfântului locaş s-a folosit cărămida rămasă de la Cula Glogovenilor, şi iniţial biserica a fost acoperită cu şindrilă. Pictura bisericii realizată între anii 1763-1764 se presupune că a fost făcută de echipa de zugravi a lui Dimitrie Diaconul, cel ce a pictat Mănăstirea Tismana cu cheltuiala Doamnei Stanca Glogoveanu, rămasă văduvă, iar, între anii 1914-1915, în zilele Regelui Ferdinand I s-a reparat şi s-a repictat sfânta biserică. Datorită intemperiilor şi a trecerii timpului, lăcaşul a fost deteriorat în mare parte, iar, în anul 2018 au început lucrările de consolidare, restaurare şi de punere în valoare pe un proiect finanţat de Uniunea Europeană, prin proiectul domnului Iulian Cămui! Părintele protopop a mai menţionat că: ,,Ziua aceasta pe care Dumnezeu a făcut-o pentru noi este una de mare bucurie pentru că s-a sfinţit acest lăcaş care face parte din salba de biserici de pe Valea Motrului, o biserică de aproape trei sute de ani, aflată sub ocrotirea Sf. Ier. Nicolae şi considerată «mireasa» bisericilor din zona aceasta, iar, comuna mai are o biserică în restaurare la Clejneşti. După aceea, mulţumind Mitropolitului Olteniei şi credincioşilor care au umplut curtea bisericii, Preacucernicul Părinte Paroh Pârvu Gabriel a ţinut să precizeze cu vădită emoţie: ,,Iată-ne, astăzi, aduşi la împlinirea celor cinci ani, chiar din ziua de 29 octombrie 2017, când am fost hirotonit preot în această parohie, ca să fiu angajat la această lucrare! Suntem bucuroşi şi Îi mulţumim Bunului Dumnezeu că astăzi a fost prezent în mijlocul nostru Vlădica iubit al Olteniei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit dr. Irineu, pentru slujba de resfinţire a bisericii! Mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine la greu până acum şi la bine acum! Vă doresc tot binele din lume şi multă sănătate”, a încheiat preotul paroh! În continuare, Domnul economist Gheorghe Alpredi, Primarul Comunei Glogova a început prin a spune: ,,În primul rând, vreau să-i mulţumesc Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu pentru deosebita vizită la Glogova, pentru că toţi glogovenii sunt convinşi că fără binecuvântarea dumneavoastră, nu reuşeam să finalizăm aceste lucrări! Vă rugăm să primiţi din partea noastră şi a Consiliului local, în baza Hotărârii nr. 34 din 30 septembrie 2022, Titlul de «Cetăţean de Onoare al Comunei Glogova». Mai avem pentru Înaltpreasfinţitul un tablou pictat de către doamna Irina Sava, şefa restauratorilor care au lucrat aici şi o monografie a comunei Glogova, scrisă de către regretatul profesor Ilie Paraschiv! Pentru că recent s-a semnat contractual de finanţare pentru a fi restaurată Cula Glogovenilor, peste câţiva ani, vă invităm din nou la Glogova şi invitaţia noatră rămâne valabilă pentru sfinţirea acestui monument şi pentru sfinţirea Bisericii de la Clejneşti! Vă mulţumim pentru tot sprijinul, Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit”, a încheiat ca un bun orator, în aplauzele întregii asistenţe, domnul Primar Gheorghe Alpredi!
,,Ne aprindem de Lumina Mântuitorului Iisus Hristos, când ne apropiem de El, când venim la biserică, unde suntem cuprinşi de «mireasma» dumnezeiască”!
În cuvântul de o aleasă şi extrem de documentată învăţătură duhovnicească, în care a scos în evidenţă importanţa fundamentală a bisericii în viaţa comunităţii de parohie, Mitropolitul Olteniei a început prin a se adresa cu mult respect celor prezenţi, personalităţilor administraţiei publice locale şi judeţene spunând: spune că este o mare şi negrăită bucurie să slujeşti la sfinţirea şi resfinţirea unei biserici, pentru că: ,,«Această Casă Tatăl a zidit-o, această Casă Fiul a întărit-o, această Casă Duhul Sfânt a sfinţit-o», iar aceste cuvinte le-am rostit azi-dimineaţă, când am intrat în biserică, după ce am înconjurat sfântul locaş! Şi l-am uns cu sfântul şi marele Mir, după care rugăciunile noastre s-au îndreptat către Tatăl Atotţiitorul, ca să resfinţească lăcaşul acesta de rugăciune! De acum, biserica este pregătită să vă primească pe fiecare în parte, la Sfânta Liturghie! De aici înainte, patruzeci de Liturghii vor fi zilnice, Părintele va sluji zi de zi, şi vă va întâmpina ca să vă primească împreună cu rudele dumneavoastră, atât cei în viaţă, cât şi cei care au trecut la cele veşnice! Din rugăciunea de resfinţire a reieşit că noi cerem Lui Dumnezeu ca să privească cu milostivire spre biserica Sa, ca biserica să fie «liman celor înviforaţi», adică, să fie liniştire celor care au probleme, au necazuri, au suferinţe, care sunt întristaţi, care sunt bolnavi, pentru tămăduirea celor sufleteşti şi trupeşti! Pentru că fiecare dintre noi are o anumită problemă şi Cel care vindecă orice boală şi orice suferinţă este Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care a venit în lume să curăţească păcatele noastre, să ne sfinţească şi să ne aducă înaintea Tatălui ceresc, copii preaiubiţi ai Săi! De asemenea, biserica aceasta să fie 
izgonitoare tuturor duhurilor necurate care se abat de multe ori asupra noastră chiar vizibil, prin oameni făcători de rele, prin oameni îndrăciţi, prin oameni care nu cunosc adevărul şi care caută prin toate mijloacele ca să facă rău celorlalţi! Deci, împotriva acestora, biserica se roagă şi ne învaţă să zicem: «şi ne izbăveşte de cel viclean!». Sfânta Biserică este această «Casă» a Lui Dumnezeu, acest loc sfânt şi binecuvântat unde primim cu toţii ceea ce avem nevoie pentru viaţa noastră! De este cineva bolnav, cu multe greutăţi, când vine şi se roagă în biserică, va primi un răspuns negreşit de la Dumnezeu! Că ne spune psalmistul: «oare, cine a sădit urechea nu aude, oare, cel care a zidit ochiul, nu priveşte?», pentru că Dumnezeu este acela care a creat şi urechile noastre, şi ochii noştri, simţurile noastre, pentru că El ne priveşte şi ne aude în modul cel mai categoric! Noi nu suntem străini de Dumnezeu şi am fost aduşi pe pământ prin voinţă divină! Tatăl cel cresc ne-a rânduit înainte de Creaţia lumii, în Planul Său cel veşnic, pentru că nu venim la întâmplare pe faţa pământului! Nici nu trăim întâmplător aici, suntem rânduiţi de Dumnezeu, suntem ocrotiţi de Dumnezeu şi ne vom întoarece iar la Dumnezeu! Se spune la Sfânta Scriptură: «Aşezat-a Milostivul în sufletul nostru care este suflare dumnezeiască», iar, sufletul nu se risipeşte niciodată, nu putrezeşte, el rămâne permanent, chiar dacă trupul nostru într-o zi va fi îngropat şi se va descompune în pământul din care a fost alcătuit! Dar, prin grija dumnezeiască, la venirea Mântuitorului Iisus Hristos, adică, la Înfricoşata judecată, toţi vom învia şi ne vom uni cu trupurile din pământ ca să ne înfăţişăm înaintea Dreptului Judecător ca să primim răsplată pentru faptele noastre! Cei care au făcut fapte bune, spre viaţa veşnică, iar cei care au făcut fapte rele, spre osândă veşnică! Aşadar, această biserică este ca o făclie care a fost pusă în sfeşnic, că nimeni nu aprinde făclia ca să o pună «sub pat», cum spune Sfânta Evanghelie, ci, o pune ca să lumineze tuturor, că se pune cetatea în vârf de munte ca să fie vizibilă tuturor! Biserica de astăzi este strălucitoare, este luminoasă, pentru că este sfinţită şi locuită de Însuşi Dumnezeu! În biserică venim ca în Casa Tatălui ceresc, iar, El, Care este Părintele nostru, ne aşează şi pe noi ca să fim purtători de lumină. Aşa cum o lumânare «împărtăşeşte» unei alte lumânări din lumina ei, când se aprind multe lumini dintr-o singură lumânare, la fel şi noi ne aprindem de Lumina Mântuitorului Iisus Hristos, când ne apropiem de El, când venim la biserică unde suntem cuprinşi de «mireasma» dumnezeiască”, deci, o mireasmă îmbietoare şi plăcută, mai ales că din cuvântul de învăţătură al Mitropolitului Olteniei putem înţelege multe lucruri privitoare la faptul că Dumnezeu, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor, a creat toate din prinosul bunătății Sale milostive, potrivit cu folosul celor pentru care avea să o facă prin zidirea bisericilor. Dumnezeu, Atoateştiitorul, cunoaşte ceea ce El a crezut că îi e omului de folos și cunoscând aceasta, a purces cu multă grijă și măsură, făcând ceea ce îi dădea omului putința să locuiască, să trăiască și să viețuiască în biserică, deci, privind la nevoile lui și la o bucurie pe măsura vieţii lui pământeşti, pentru că în ultima instanţă: «Și a privit Dumnezeu toate câte a făcut și iată erau bune foarte» (Facere 1, 31). Iar, dacă primii oameni trăiau în comuniune cu Dumnezeu, în fericire desăvârșită, necunoscând nici un fel de lipsă sau durere, având calea deschisă spre nemurire, prin căderea în păcat se rupe comuniunea dintre om și Dumnezeu, ființa omenească se alterează și prin ea întreaga natură, deoarece Dumnezeu îi spune lui Adam: „Pentru că ai ascultat vorba femeii tale și ai mâncat din pomul din care ți-am poruncit să nu mănânci, blestemat va fi pământul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele vieții tale! Spini și pălămidă, îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba câmpului! În sudoarea feței tale, îți vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce” (Facere 3, 17-19). Dar, Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit dr. Irineu, căderea în păcat aduce azi îndepărtarea omului de Dumnezeu, cât și îndepărtarea omului de om, de semenii săi, iar, biserica sfinţită are tocmai acest rol de a aduce la un loc sfânt credincioşii, dincolo de cei care seamănă neîncredere, ură și războaie între oameni și popoare. Cu cât va trece timpul, din păcate, nenorocirea lumii crește, omenirea fiind înconjurată de întunericul rătăcirii și de umbra morții. La plinirea vremii, vom putea înţelege că Arhieria voastră ne apropie de Dumnezeu, Cel Care este izvorul dragostei și al luminii, când va trimite în lume pe singurul său Fiu ca să salveze întreaga și neputincioasa omenire din robia celui rău şi îndrăcit: «Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică» (Ioan 3, 16). Deci, iată, şi la resfinţirea Bisericii de la Glogova, am înţeles că prin întruparea Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, a răsărit pentru întreaga lume soarele dreptății și al dragostei, fiindcă Hristos Domnul săvârșește restaurarea întregii Creații, a omului care este cununa Creaţiei Sale!
(VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
