Dis de dimineaţă, am ieşit la cumpărături. N-am găsit laptele căutat, terminându-se cu puţin timp înainte. Un fost coleg de şcoală mă-ntreabă, gândind că ştiu mai multe, cu cine să voteze. Nu era cetăţeanul turmentat al contemporanului nostru Caragiale, întrucât consăteanul meu Sprâncenatu nici măcar nu bea.
M-a chestionat despre Dan Diaconescu, dar în colegiul acela nu se punea problema. Apoi mi-a arătat Gipanul negru şi scump al unui candidat cu tupeu. Graba m-a îndepărtat de vorbăreţi. Am rămas cu impresia şi chiar convingerea că vremea rea nu i-a oprit pe consătenii mei, din Peştişani, să meargă la urne. Semne clare că-şi fac datoria de cetăţeni, mi-am zis eu. Mai ales că au ieşit din casele lor pe o vreme câinească. Şi am mai priceput că s-au încumetat să voteze cei mai hotărâţi să scape ţara de portocalii şi de Regimul Băsescu. Am prins momentul în care oamenii ieşeau de la biserică şi se duceau spre secţia de votare, aflată la Liceul „C. Brâncuşi” din Peştişani. Başca faptul că mi-am intersectat drumurile cu consăteni de la care nu m-aş fi aşteptat să se prezinte la urne. Suficiente motive de a fi optimist, cred. Mai adaug că un fost lider local al PDL şi ex-vice se exprimase că nu va mai vota cu PDL în veci. Glumind puţin, nici nu sunt convins că PDL va dăinui atâta. Exemplul PNŢCD, şi el fost la guvernare, e grăitor şi poate să se repete!
Existau aprecieri că vremea bună ar echivala cu un succes detaşat al USL. Bun, mi-am zis, dar şi vremea rea, cum spuneam, cu exprimarea opiniilor în faţa urnelor de cei mai decişi dintre ei conduc la acelaşi lucru. Încât nu-i cazul să ne grăbim, ci să avem răbdare. Un bob zăbavă, v-aş ruga! Nici prin Târgu-Jiu, atâta cât m-am plimbat ieri, nu am rămas decât cu aceleaşi convingeri. Sâmbătă, Guvernatorul României a urcat la Predeal, la schi. Fără Elena Udrea, exilată prin nămeţii din mijlocul Moldovei spre a se lua la trântă cu o realitate potrivnică. Şi în timp ce idolul ei se filma schiind, Elena De Pleşcoi mima poziţia dreptcredincioasei îngenunchind într-o biserică şi cu lumânarea-n mâini. În mânuşiţele ei care-au ţinut şi mop-ul, dar şi alte personaje dragi inimii ei iubitoare.
Nu-i plâng de milă lui Vasile Blaga, cel împotmolit în troiene pe drumul de restrişte spre urna unde-ar fi vrut să se voteze pe sine. Geaba la rugat primul ministru Victor Ponta să fie de acord cu stabilirea alegerilor în luna noiembrie. Cum s-ar zice, Blaga şi-a făcut-o cu mâna lui. Dar şi cu austeritatea şi furăciunile din cei 7-8 ani ai Guvernului PreşBăsescu-Boc. Spre deruta tuturor, dacă sâmbătă a schiat şi s-a filmat, postându-şi filmuleţul pe blogul personal şi pe Facebook, Traian Băsescu a continuat spectacolul sinistru şi duminică. A votat la Liceul Xenopol din Bucureşti şi s-a azmuţit cu un discurs agresiv, contrar interdicţiilor, în ziua votului contra unor adversari politici chiar dacă el s-ar impune a fi neutru. Şi dăi şi latră la Lună, cu duşmanii UE şi ai NATO, iar cu Rusia şi China să fim prieteni. Păi nu ştie şi Grivei că Germania lui Madam Merkel e prietenă cu Rusia? Şi ca Rusia să fie prietenă cu România s-ar fi impus ca el să nu scoată pe goarnă baliverne cu Marea Neagră lac rusesc şi alte bazaconii. Că doar nu el face politica externă a României ci guvernele! Iar ca să fim prieteni cu Rusia şi China, nu-i o noutate, s-ar fi impus o diplomaţie echilibrată. Plus că mai trebuie să vrea şi Rusia şi China să stea de vorbă cu el. Ceea ce, după cum se ştie, n-a fost cazul. El rămânând sluga perversă şi diversionistă a Marelui Licurici.
P.S. Rezultatele alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat nu avem cum să le cunoaştem. Tare mi-e teamă că Guvernatorul din capul trebii va trage de timp şi va crea o criză politică. Exact ceea ce nu aveam nevoie. Dar dacă şi-o caută cu lumânarea, o nouă suspendare este perfect posibilă. Ferească-ne Dumnezeu de răzbunarea celui care a lansat sintagma: „Iarna nu-i ca vara”. Iar în iarna asta ar putea pierde! Din pricina asta au ieşit, până la ora 14, mai mulţi votanţi ca-n 2008 la aceeaşi oră
Ion Predoşanu
