Recucerirea României

687

Orice s-ar spune, în vara asta fierbinte, România ar putea fi recucerită. De propriul popor, urmare a cererii de suspendare a celui mai bezmetic preşedinte al ei de după anii ’90 şi, de ce să n-o spunem, din toate timpurile. A fost comparat, pe rând, cu Nicolae Ceauşescu, dar şi cu Mareşalul Antonescu, nu cu Crin pe care-l detestă şi n-ar vrea să-l lase nici măcar preşedinte interimar. Unii au mers mai departe, găsindu-i apropieri inclusiv de Carol al II-lea. Care şi el a instaurat o dictatură.

Asemănarea mergea şi spre Elene, unul având-o pe Lupeasca, iar celălalt pe Elena de Pleşcoi. Spre cinstea sa, marinarul nu şi-a părăsit familia. Cu care minţise că-şi petrece sfârşitul de săptămână. Chiar dacă nu s-a ţinut de cuvânt şi s-a dus la Cotroceni. Unde lăsase, probabil, documente compromiţătoare ce nu trebuiau să ajungă pe mâna duşmanului.
Revenind la ideile curate şi adevărate ale excelentului publicist Cornel Nistorescu, pe care-l cunosc din studenţia clujeană – eu la matematică, el la filologie – şi din anii noştri de ucenicie gazetărească, nu doar că înclin să-i dau dreptate. Ci subscriu întrutotul. Poporul este cum este, iar spusele cronicarului cu „proşti dar mulţi” s-au mai schimbat.
Leul rănit de Traian Băsescu nu se va lăsa şi va uza de toate stratagemele. Când mă gândeam să scriu despre marile progrese ale Justiţiei române, citeam o declaraţie a unui scriitor deopotrivă profesor la o universitate americană, Jim Madison Davis, prolific şi valoros autor de romane poliţiste la sfârşitul cărora se spunea :”Sa făcut dreptate!” Chiar dacă în viaţa reală se petrece rareori aşa ceva, este „reconfortant pentru cititori să vadă că măcar în astfel de romane se face dreptate”.
Iată că, totuşi, Justiţia română mai face şi dreptate, iar un dubios personaj precum Ionel Manţog şi-a găsit, în sfârşit naşul, fiind condamnat la vreo şase ani, parcă, normal că, cu executarea pedepsei. Cu sentinţă definitivă! Revenind la abilul şi diabolicul personaj Traian Băsescu-Suspendatul preşedinte, fost preşedinte-jucător, nu scăpă ocazia să meargă precum un general la un Parchet gorjean sau la Tribunal, mai zilele trecute, să influenţeze deciziile Curţii Constituţionale a României(CCR). Bag seama, că s-a dus degeaba. Şi se va bate în campania de până-n 29 iulie să mai păcălească lumea încă odată.
Iată de ce nici USL nu va trebui să slăbească ritmul şi să-şi unească toate forţele spre a zădărnici încercările disperate ale Suspendatului, dimpreună cu ale „gardiştilor albi”, cum s-au vopsit mai nou foştii portocalii.
P.S. De la Berlin, în loc să fie preocupată de criza euro şi cum să le explice mai bine germanilor cum e cu salvarea euro şi consecinţele acesteia pentru ei, aşa cum a sfătuit-o duminică preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, Doamna Cancelar Angela Merkel plânge pe umărul Băsescului. În realitate, amândoi au scăzut dramatic în sondaje şi sunt nişte oameni ai trecutului. Nu pricep de ce moare de grija altuia, dialogând telefonic cu Traian Băsescu-Suspendatul
Ion Predoşanu
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here