Normal, la ora când scriu aceste rânduri nu se cunosc în vreun fel rezultatele alegerilor locale. Cu toţii, aceia care-am fost la urne, trăim cu nădejdea că am votat pentru binele nostru. Vrem să ne meargă mai bine. Şi am mai dori ca aleşii să nu facă în următorii patru ani mai mult pentru interesele personale decât faptele în slujba membrilor comunităţii pe care-i reprezintă.
Altfel spus, primarii, concilierii locali şi municipali, preşedinţii Consiliilor Judeţene să de atenţie mai multă doleanţelor cetăţenilor. Le-am repetat acelora care nu şi-au exprimat dreptul creştinesc şi cetăţenesc de a alege că nu numai că au greşit, dar nici nu au voie să critice. De acum încolo. Mai peste tot, primarii în funcţie au deţinut un avantaj. Cu toate că surprizele nu sunt excluse. E drept, la Târgu Jiu, primarul Florin Cârciumaru se arăta preocupat, nu emoţionat, de soarta alegerilor. Întrucât, de felul domniei sale, este un om serios. Iar buna gospodărire a urbei de pe Jii e o dovadă a bunei sale activităţi. Evident, nimeni nu-i perfect, şi domnia sa mai are destule de realizat, iar realitatea că nu a reuşit să aducă prea mulţi investitori în municipiul pe care-l păstoreşte poate fi pus şi pe seama crizei economico-financiare ce a cuprins nu doar România, dar şi Uniunea Europeană şi, în genere, lumea întreagă. Vrem, nu vrem trecutele alegeri pentru autorităţile locale s-au desfăşurat pentru prima oară în România într-un singur tur. Un imens dezavantaj al actului democratic cu care abia se obişnuise cetăţeanul României. E limpede că vor exista aleşi, inclusiv primarii din localităţile rurale, întrucât la ei mă refer, care să se vadă câştigători şi cu 14% sau 23%, de pildă, ceea ce pune la îndoială reprezentativitatea noilor aleşi. La oraşe, în special la municipiile mari au fost mai puţini candidaţi la funcţia de primar. Faţă de localităţile rurale, cum au fost de pildă, la comuna Peştişani – 9 candidaţi. În condiţiile în care media pe ţară a numărului de candidaţi la funcţia de prima a fost doar 4(patru)! Dacă ne referim la o participare mai numeroasă cu 4% faţă de anul 2008 am putea spune că, de data aceasta, a fost vorba de un vot mai politizat decât alte dăţi. Nu numai inexistenţa turului al doilea, ci mai ales sărăcia i-a cam scos pe oameni din casă. În fond, nemulţumirile faţă de primarii îmbuibaţi, care şi-au burduşit conturile, candidând chiar dacă au pedepse cu suspendări ori mai multe dosare penale, din care unele chiar cu începerea urmăririi penale i-a îndemnat pe alegători să meargă la vot. O notă bună poate primi Ministerul Administraţiei şi Internelor, care-a organizat mai bine decât altădată alegerile, găsind sau depistând o sumedenie de incidente electorale, cele mai multe urmate de amenzi şi chiar de pedepse. Judeţul Gorj n-a fost nici printre primele judeţe ale ţării ca participare procentuală la urne, dar nici printre codaşe. Să tragem nădejdea că au votat până la orele 21, mai cu simţ de răspundere, şi pe cine trebuie. Deranjantă în ziua de ieri a fost pretenţia aberantă a Elenei Udrea care-a cerut interzicerea prezenţei presei între orele 21-21,30 la BEC. Fără să-i solicite cineva părerea, să nu participe presa la Biroul Electoral Central(BEC), după ora 21. Adică, exact atunci când se face numărătoarea şi o centralizare a voturilor pe ţară. Ar fi o totală lipsă de transparenţă, aşa cum, ne-a obişnuit regimul Traian Băsescu. Unul dintre cei mai înverşunaţi inamici ai democraţiei. Incidentele au existat, MAI le-a depistat şi pe unele chiar le-a sancţionat, dar absenţa ziariştilor români şi străini, aseară, la BEC, ar fi crescut şansele fraudării alegerilor. La fel ca şi în cazurile prezenţei mici la vot.
Ion Predoşanu
