Suntem după zece zile de proteste ale străzii, din care Puterea Portocalie încă n-a priceput nimic. Ca să nu apelăm la veşnicul nostru contemporan Caragiale vom cita din acela pe care-l aniversăm în fiecare an Mihai Eminescu.
Nu numai pe Poetul Naţional cu acelaşi nume ar fi cazul să-l omagiem pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, ci pe românul, gânditorul şi gazetarul de la Timpul. Ale cărui editoriale sunt mereu actuale. De la afirmaţia sa: “Arta de a guverna e în România sinonimă cu arta de a amăgi poporul, de a-l cloroformiza cu utopii demagogice” nu s-a schimbat nimic. Zeus stă ascuns, precum struţul cu capul în nisip. Primul ministru, Emil Boc, mimează dialogul la întâlnire cu Opoziţia. Cu care nu s-a înţeles de nicio culoare, întrucât Victor Ponta şi Crin Antonescu au vorbit şi tot ei s-au auzit. Că avem de-a face cu un dialog al surzilor, recunoaşte inclusiv Cristian Preda, europarlamentar Portocaliu. Mai corect şi realist, deputatul PDL Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii şi Cultelor, a declarat: “Unele reacţii ale Puterii faţă de proteste au fost tâmpite şi deplasate(…) Foarte adesea, politicienii înţeleg prin dialog că vorbesc numai ei! E timpul să ascultăm nu să vorbim noi, să ascultăm ce au oamenii de spus!” Nu la fel, ci aşa cum îi cere Portocaliul-Şef, Dictatorul Traian Băsescu, Elena Udrea sare în apărarea lui Emil Boc. Pe care-l vrea de neînlocuit, ştiind prea bine că ea nu vorbeşte în numele românilor, ci îşi apără Ciolanul. Şi, evident, stăpânul. Că doar protestatarii strigă: “Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul”, “Alegeri Anticipate” şi toate nemulţumirile acestei ţări sărăcite. Emil Boc se face că munceşte şi a pus la cale o vizită de lucru pe autostrada Bucureşti-Ploieşti. De ce nu s-o fi dus la Cluj, Târgu Mureş, Braşov, Sibiu ori în Valea Jiului? De ce n-o avea curajul să “dialogheze” cu protestatarii? Nu cumva de frică? Abia printre picături, şi-a mai adus aminte de revendicările miilor de oameni din stradă, care nu-s numai cererile Opoziţiei, şi îngaimă, indirect, cum că ar putea discuta şi de alegeri anticipate. În ţară, miile de oameni îndură ninsorile şi gerul nu doar în Piaţa Universităţii din Bucureşti, ci şi în mai toate oraşele din România. La acuzele neruşinate, scabroase şi mincinoase ale unor politicieni de teapa Elenei Udrea, cum că, vezi Doamne, USL ar incita la violenţă le aducem aminte că pe românii din străinătate nu-i mai scoate nimeni din ţară le mitinguri. S-a protestat la Madrid, dar şi în faţa consulatelor din Barcelona şi Zaragoza, în Italia, în Danemarca şi chiar la Paris. În Capitala Luminilor – Parisul – au protestat studenţii români ai unor universităţi franceze. Pe românii din străinătate, alungaţi din ţară de sărăcie şi foamete tot USL-ul i-a „manipulat”? Culmea este că, tot spontan, şi la Peştişani s-au strâns vreo 15-20 de protestatari vinerea trecută şi au scandat în faţa Primăriei acelaşi slogan aflat pe buzele tuturor „Jos Băsescu!”
*
Până şi maghiarimea din România este împărţită. În vreme ce pe la Miercurea Ciuc şi Covasna cetăţenii maghiari de bun simţ ies la mitingurile şi proteste alături de români şi nu se sfiesc să-şi declare nemulţumirile lor, sunt şi cazuri contrare. Nu miră pe nimeni că liderul UDMR, Kelemen Hunor se face că plouă. El doreşte să nu părăsească Alianţa Portocalie, deci nu renunţă la osul de ros oferit cu generozitate de Guvernul Boc. Pe de altă parte, mii de unguri s-au dus la Budapesta şi să-l susţină pe extremistul Viktor Orban, premierul Ungariei şi prieten al Băsescului. Extremist-extremist, dar liderul FIDESZ are încă popularitate în ţara lui şi este apărat inclusiv de cetăţenii români de etnie maghiară, cei cu dublă cetăţenie. Dacă în nesimţirea lor macabră liderii portocalii de genul Elena Udrea ori Theodor Stolojan „înfierează cu mânie proletară”, dar de bogătaşi sadea, faptul că USL are cam aceleaşi revendicări cu protestatarii de ce nu încearcă şi ei să organizeze mitinguri ProBăsescu. Oare nu-şi dau seama de ridicolul şi gravitatea situaţiei? Specializaţi în minciuni şi tărăgăneli demagogice, Portocaliii speră ca prin Sesiunea extraordinară a Parlamentului şi prin alte pretinse dialoguri ale surzilor să tragă de timp. Şansele lor de a scăpa de furia străzii le sunt minime. Ninsoarea şi gerul nu-i sperie pe protestatarii din Piaţa Universităţii din Bucureşti. A apărut şi o cruce pe care scrie “Băsescu-Ceauşescu 2012”. Iar o altă lozincă, scandată şi la Bucureşti dar şi la Sibiu, unde s-au strâns în ultimele zile peste 1000 de protestatari ne asigură: „Plouă, ninge, noi tot vom învinge!”
Ion Predoşanu
