Mutanţi politici

Democraţia americană nu permite nici unei personalităţi să se afle la butoanele puterii mai mult de opt ani de zile, decât în cazuri excepţionale. Cele două mandate pe care oricare conducător le poate primi nu sunt prelungite pentru nimic altceva decât pentru o eventuală situaţie de război sau de catastrofă.

Primarul New York-ului care încheia al doilea mandat sub semnul prăbuşirii turnurilor gemene a fost înlocuit de următorul ales şi programele economice şi sociale ale marii metropole americane şi-au continuat cursul. În România primarii nu stau numai două mandate pe funcţie şi este firesc ca după două mandate deciziile lor să fie alterate fie de traseismul politic, fie de grupurile de interese care se formează inevitabil în spatele lor. Decizia actualei puteri de a comasa alegerile locale şi pe cele naţionale va întări poziţia acestor oameni politici aflaţi în mandat, mai ales că, de frica pierderii posturilor s-a adoptat şi alegerea dintr-un singur tur de scrutin, eliminându-se competiţia. Naivitatea cuplului Antonescu-Ponta, care urmăreşte acapararea puterii, transformând-o din putere unicefală în putere bicefală, i-a făcut pe cei doi să uite multe amănunte electorale, crezând că ei pot avea în fiecare primar în funcţie de culorile lor susţinători de nădejde. Nimic mai fals. În momente de răscruce, poporul mai şi judecă şi, la un moment dat, cu toate sacrificiile va ajunge să preţuiască măsurile fără echivoc ale lui Traian Băsescu, care n-au scutit de la plata crizei pe nimeni, fie el sănătos sau bolnav, sărac sau bogat, bătrân sau tânăr. În acest context prin care se urmăreşte desfiinţarea instituţiilor consiliilor judeţene, a structurilor acestora din teritoriu, cei 200.000 de oameni, socotiţi a fi în plus în registrul de plăţi al statului vor fi trecuţi în şomaj sau pe alte posturi şi cu alte competenţe. Această măsură va tulbura apele politicii locale, în sensul că va îngroşa numărul candidaturilor pentru posturile de primar ale unor personalităţi, care vor fi practic obligate să-şi joace soarta politică, chiar dacă nu o vor face sub culorile partidului în care au activat până în prezent. Am putea să spunem că aceşti candidaţi surpriză par a fi mutanţi politici, mai ales că ei vin cu un C.V. impecabil în faţa mulţimilor şi au şansa lor, pentru că de multe ori oamenii aleg omul şi nu partidul. Reforma clasei politice nu putea începe fără acest element de turbulenţă maximă, ale cărui consecinţe ar putea fi dezastruoase pentru parlamentarii propuşi ai Alianţei USL, un fel de ce-mi este baba-rada sau rada-baba pentru un popor care s-a obişnuit să-i vadă doar din patru în patru ani, în campanie.

Nota! Ca să-l poată concura pe Traian Băsescu în deciziile politice, Ponta şi Antonescu ar trebui să ştie pe dinafară protocoalele înţelepţilor Sionului şi să renunţe la toate partipriurile locale, în faţa unei concurenţe serioase primarii în exerciţiu pot să şi piardă şi, culmea, în faţa contracandidaţilor plecaţi din Alianţă, fiindcă nu s-au mai regăsit în schema politică a acesteia.

Constantin Bunilă