Motto: „După lungi negocieri, prostul și deșteptul au ajuns la un compromis: amândoi s-au declarat mediocri.”
Valeriu Butulescu
Din Imensitatea punctului
A trecut mai bine de o săptămână, ba chiar unsprezece zile, de la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Cum PNL-ul președintelui Klaus Werner Iohannis a pierdut aceste alegeri cruciale pentru președinte, prim-ministrul de atunci – Orban cel Ludovic – fu chemat de urgență la Palatul Cotroceni. De ce? Ca să fie urecheat! Și cum Regizorul principal al scenei și al scenetelor politice din România ultimilor ani – președintele Iohannis – nu era mulțumit, Orban cel Ludovic a plecat de la Cotroceni cu coada între picioare.
REGIZORUL DIN UMBRĂ! Cu siguranță, Regizorul i-a șoptit să-și dea demisia din funcția de prim-ministru al țării, ca să mai distragă atenția de la eșecul prezidențial. Căci principalul agent electoral al PNL tocmai El fusese. În campania electorală, aproape că nu exista zi de la Dumnezeu, în care, să nu laude Guvernul Iohannis-Orban, construit din minoritarul PNL, și să nu vorbească vrute și nevrute despre „Ciuma roșie”, până i s-a interzis sintagma de la Bruxelles. Dar Klaus Werner Iohannis îi da înainte cu PeSeDe, vinovat de toate relele din țara asta, mai puțin de apariția pandemiei cu COVID-19.
Într-o țară democratică, în urma pierderii alegerilor parlamentare, Orban cel Ludovic trebuia să-și dea demisia din funcția de președinte al PNL și nu din fruntea GuWernerului Meu! Cum încă dinaintea alegerilor parlamentare, cu un aer Diktatorial, Klaus Werner I. anunțase că viitorul guvern va fi alcătuit din coaliția PNL-USR-Plus, antepronunțându-se, s-a trecut la negocieri înaintea unor normale concultări ale președintelui Iohannis cu partidele parlamentare la Cotroceni.
Cele două partide pierzătoare au racolat și firimiturile USR-PLUS, dar și pe ale UDMR-ului. Geaba venise Partidul Social Democrat (PSD), care-a ieșit pe locul unu cu 30% din sufragii și 34-35% după redistribuiri, căci Pro România și PMP-ul își dăduseră obștescul sfârșit și nu făcuseră pragul electoral de 5%. Revin la ideea salvatoare a PSD de a se forma un Guvern de uniune națională, iar PSD să dea primul ministru în persoana Prof.univ.dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății(OMS) și Senator social-democrat.
„COALIȚIA” BATE APA-N PIUĂ. Negocierile dintre PNL, USR-Plus și UDMR s-au împotmolit din cauza bătăliei pe ciolan, adică pe funcții. Și nu doar pe funcția de prim-ministru al României, ci și pe cele de președinți ale celor două camere ale Parlamentului României.
Până miercuri, se știa că PNL l-a propus pe „genialul” Florin Vasile Cîțu pentru funcția de prim-ministru. Ce mai conta că distrusese finanțele României, făcând împrumuturi de 20 miliarde euro și urcând deficitul țării la 46% din PIB. Numai că miercuri, de parcă l-ar fi apucat strechea sau chiar paranoia, demisionarul prim-ministru Orban cel Ludovic s-a autopropus iar la o nouă nominalizare pentru un al doilea sau dacă nu chiar al treilea mandat de prim-ministru.
Negocierile s-au reluat, dar nu se vorbește decât tot de funcții și nimic de prezentul sau de viitorul bietei țărișoare.
PERSPECTIVE SUMBRE PENTRU 2021. Fără un guvern capabil, perspectivele pentru anul 2021, an fără Buget, sunt negre. Pandemia va continua să macine vieți, al treilea val nu poate fi evitat, iar un lockdown se va repeta, așa cum arată situația în Europa.
Ne paște o sărăcie lucie și endemică. Mulți români au în față spectrul groaznic al morții de COVID-19 sau de foame. Nu se știe ce premier va recunoaște că Programul de guvernare – încă nenăscut – pornește și se încheie sub acest sumbru spectru.
PSD A REACȚIONAT pe rețelele de socializare în privința vaccinului anti-COVID-19: „Pentru a deturna atenția de la circul împărțirii funcțiilor din #CDR 2.o, Iohannis flutură din nou subiectul vaccinării, la fel cum a făcut-o și în campania electorală. Numai că, pentru România, milionul de doze de #vaccin pe care Iohannis și Orban îl promiteau înainte de alegerile (parlamentare) s-a transformat brusc în 10.000 de doze. Pentru o vaccinare simbolică”.
ION PREDOȘANU
