«Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac. Căci, atunci când se ridică sus oamenii de nimic, nelegiuţii mişună pretutindeni» – (Proorocul David, Psalmul 11, alin. 7, 8)
Toată lumea vorbeşte despre relaxarea restricţiilor impuse de către guvernanţi prin forţa coercitivă a organelor şi a instituţiilor de forţă, dar, nu se suflă o vorbă, nici măcar o referire tranşantă şi clară, ci, doar promisiuni amânate, în privinţa asigurării dreptului fundamental al oamenilor de a avea un cadru instituţionalizat în care să-şi exprime credinţa şi să intre într-un dialog nemijlocit cu Dumnezeu, prin participarea la oficierea Sfintei Liturghii şi mai ales prin realizarea comuniunii cu Dumnezeu! Pentru că termenul însuşi de «biserică» înseamnă «comuniune», înseamnă ieşirea din izolarea pe care aţi impus-o şi aţi oficializat-o prin ordonanţe de tot felul şi de toată pomina, pe care le-aţi declarat, culmea ironiei, în folosul oamenilor, voi, saducheilor, care nu aveţi cum înţelege, sau, mai bine spus, vă faceţi că nu înţelegeţi, că «biserica» înseamnă participare la viaţa comunităţii de parohie! Peste toate acestea, culmea impertinenţei şi a ipocriziei, vă umpleţi de mândrie pandemică pentru faptul că suntem ţara cu cele mai multe şi mai apăsătoare amenzi din Europa, fără să le spuneţi oamenilor adevărul că în toată această perioadă înfloresc afacerile firmelor cu tentacule nevăzute, care produc aşa-zisele măşti cu alură de «botniţe» şi de care nu sunteţi străini, în timp ce oamenii cei mulţi şi nevoiaşi o duc din ce în ce mai rău şi se afundă tot mai apăsător în spaimele sărăciei! De ce aţi impus obligativitatea «botniţelor» după 15 mai? Dar, să fiţi clari şi să spuneţi adevărul, pentru că lumea o ştie! Pentru ca firmele voastre şi ale popândăilor voştri să aibă o activitate de «foc continuu» şi să le crească nemăsurat profitul în numele unei misiuni pe care o clamaţi cu insolenţă a fi una salvatoare! Pentru cine salvatoare, drăguţilor, pentru interesele celor care vă dirijează de la nivel de Ocultă Mondială? După această parodie COVID-19 sau «Ceandalaua» saducheilor începutului de mileniu creştin, bogaţii lumii vor ieşi mai bogaţi, iar săracii vor ajunge şi mai săraci, acest contrast izbitor va genera violenţă şi confruntări deschise între grupuri apărute ad-hoc, unele foarte greu de controlat, lucru care a început să se manifeste în multe zone din ţară şi din lume!
Punând lacăt la uşa bisericilor şi condamnându-L pe Însuşi Dumnezeu la «izolare» şi la «distanţare socială»!
Aceasta este consecinţa faptului că toată ziua şi toată noaptea «bombardaţi» însingurarea oamenilor izolaţi cu ştiricile de…interes social, în timp ce spaţiul social al credinţei este stigmatizat, punând lacăt la uşa bisericilor şi condamnându-L pe Însuşi Dumnezeu la «izolare» şi la «distanţare socială», folosind veritabili şi perverşi termeni ai manipulării şi ai intoxicării mediatice în care vă dovediţi cu adevărat profesionişti! În toată această perioadă, care sunt «ţintele» voastre predilecte sau «target»-urile de conjunctură? Foarte clar, bătrânii şi biserica! De ce se lansează această petardă, cum că ar fi spus cineva, în legătură cu îmbolnăvirea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, că, vezi, Doamne, ierarhul s-ar fi îmbolnăvit prin faptul că «slujba în biserică ar fi un pericol» (!!!), că nu întâmplător, Zona Sucevei ar fi una de izolare maximă şi de mare pericol!! Înaltul Ierarh al Sucevei şi Rădăuţilor, dragilor, are venerabila vârstă de 90 de ani, deci, e foarte bătrân şi vulnerabil, iar, în cel de-al doilea rând, el este un simbol emblematic al credinţei ortodoxe româneşti! El a avut un curaj deosebit ca înainte de 1989 să vorbească deschis şi cu mare îndrăzneală despre Basarabia, ca pământ românesc şi despre istoria ei zbuciumată! Aşadar, de ce sunt vizaţi bătrânii, în strategia saducheilor? Pentru că bătrânii sunt simbolul înţelepciunii şi al unei experienţe de viaţă care nu poate fi uşor înşelată şi manipulată, iar, biserica, stâlpul de nădejde al neamului românesc, de asemenea este vizată pentru că ne spune clar: «Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii», iar în strategia voastră, a saducheilor, numai frica de pandemie trebuie cultivată cu obstinaţie, pentru că face parte dintre mijloacele predilecte pentru atingerea scopului pe care vi l-aţi propus, vine de sus, de la «Cupola» Ocultei Mondiale! În aceste vremuri contorsionate şi demne de paroxismul manipulărilor mediatice, constatăm cu surprindere şi în aceeaşi măsură cu consternare că în multe privinţe, credințele noastre ne sculptează şi ne profilează realitatea, ne conturează identitatea şi ne indică apartenența la un grup social prin ceea ce înseamnă că sunt un «marker» al identității noastre! Dar, se cunoaşte mai puţin faptul că prin invocarea Lui Dumnezeu şi prin rugăciunea în biserică, ele ne afectează biochimia creierului și chiar expresia genetică a fiinţei noastre. Convingerile pe care le avem, fie că sunt inoculate de alții la vârste fragede, fie dobândite la maturitate, fie adevărate, fie false, în mare măsură, ele sunt principiile cu ajutorul cărora ne ghidăm viața, ca o busolă care indică mereu «nordul» personal și caleidoscopul prin care privim lumea, atât cea exterioară, din jurul nostru, din familie sau din instituţie, cât și pe cea interioară, din Eul nostru, din intimitatea noastră! Poate, de aceea, A.P. Cehov spunea că «omul este ceea ce crede el că este», cu alte cuvinte, avem nevoie de convingerile credinţei noastre ca să purtăm discuții etice, să alegem cu cine ne însoţim, să ne ducem la biserică şi să ne rugăm Lui Dumnezeu! Credințele noastre sunt atât de adânc înrădăcinate în subconștientul nostru, încât ne identificăm cu ele și se dovedesc extrem de greu de zdruncinat, chiar și atunci când ne sunt prezentate contraargumentele care se pretind solide ale saducheilor care cred că pot domina mai uşor într-o lume secularizată şi ateistă! Cu siguranţă, în vremea aceasta în care abundă adevărurile alternative, «fake news» și «fact checking», mulți oameni aleg să ignore multe dovezi științifice care nu sunt confirmate pe deplin, analizând cu circumspecţie noile cercetări și fapte dovedite, în favoarea lucrurilor în care cred. În acest sens, cercetătorul savant şi om de ştiinţă, Ernest OBoyle, profesor la Universitatea din Iowa, consideră că: «Cercetările sugerează că, chiar și atunci când un fapt e dovedit de mai multe studii, majoritatea indivizilor aleg să nu îl creadă», apreciază domnia sa, tocmai pentru a confirma relativitatea unei idei sau a unui studiu de specialitate, pentru că toate se fac prin Lumina Lui Dumnezeu!
Dacă Parodia COVID-19 sau «Ceandalaua» saducheilor care au pus lacăt Bisericii Tale, ne încătuşează sufletul, Tu, Doamne, caută şi ne ține conștiința trează!
Hotărât lucru, la uşa unei biserici, niciodată nu se poate pune lacătul minciunii şi al păcatului adamic, pentru că sufletul omului este icoana cea de taină conştientizată şi eternizată, prototipul, modelul interactiv, temporar colocatar, dar independent relativ de trupul trecător şi expus îmbătrânirii şi putreziciunii! Sufletul se foloseşte de trup, precum o pasăre de cuib să ouă, să scoată pui, să se adăpostească o primăvară, o vară, iar când vine toamna şi pe timpul iernii, să plece departe în ţările calde. De aceea, Îţi mulţumim Ţie, Dumnezeule al dragostei şi al puterilor, că după Înălţarea la cer a Preascumpului nostru Mântuitor, vei trimite Preasfântul Tău Duh peste aleşii Lui ucenici şi apostoli, pentru că prin puterea propovăduirii lor, cea de Dumnezeu insuflată cu puterea vindecătoare a proniei, pe toată lumea s-o luminezi cu Lumina cea necreată a Evangheliei Tale. Deci, Însuţi, Iubitorule de oameni, Stăpâne al vieţii şi al morţii, ascultă acum rugăciunea noastră smerită, a nevrednicilor fiilor Tăi, ca să se deschidă uşile bisericilor noastre şi să participăm la Sfânta Liturghie, chiar şi în curtea bisericii, iar, precum ne-ai zidit pe noi pentru bunătatea Ta şi ne-ai răscumpărat pe noi pentru îndurarea Ta, aşa ne mântuieşte pe noi pentru îndurarea Ta, după milostivirea Ta cea neprefăcută, fiindcă din faptele noastre, nici urmă de pocăinţă nu avem, ci, dreapta răsplătire şi despărţire de prealuminată Fața Ta ne aşteaptă! Doamne, dacă şi pentru tot cuvântul în deşert al saducheilor se va cere de la noi răspuns în ziua judecăţii şi a răsplătirii faptelor, pentru nenumăratele noastre fărădelegi cu care am greşit înaintea Ta, apoi, ce răspuns vom da noi, săracii, în ziua aceea în care pe toţi îi vei judeca după măsura Ta? Pentru această vreme complicată şi plină de contraste, alergăm spre a Ta Bunătate, care covârşeşte toată mintea şi cuvântul, rugându-ne Ţie, deoarece, poate că greşit-am cu toţi, Doamne, dar, curăţeşte-ne pe noi, păcătoşii, iar, dacă nelegiuit-am uneori, iartă-ne, Stăpâne! Dacă, mâniatu-Te-am, Doamne, milostiveşte-Te, îndelung-Răbdătorule şi păzeşte, mai ales mintea, ştiinţa şi inima noastră de răutăţile unei lumi secularizate! Prin Voia Ta, izbăveşte-ne pe noi şi ne mântuieşte de viforul cel mult învăluitor al patimilor şi al căderilor în păcatele cele ştiute şi cele neştiute, cu Lumina Ta, ne îndreptează pe noi la limanul cel lin al credinţei, al dragostei şi al nădejdii vieţii celei veşnice, pentru că din toate acestea, învaţă-ne pe noi îndreptările Tale! Adu-Ţi aminte, Doamne, de noi, întru Mila Ta, dăruieşte-ne nouă toate cererile cele spre vindecare de pandemie şi de orice parodie, dă-ne mântuire și mai ales viaţă curată şi fără de prihană, iar în moment de cumpănă şi de ezitare, învredniceşte-ne pe noi a Te iubi şi a ne teme din toată inima noastră pentru a face voia Ta cea sfântă! Doamne, ştim că sufletul nostru este precum un pod peste prăpastia adâncă și fără de margini a virusului pandemic sau a parodiei care nu se mai termină! Dar, e un pod care unește şi, totodată, separă cele două maluri pe care este așezată existenţa noastră pământească!
Un mal în lumea aceasta plină de contraste şi trecătoare, iar, celălalt în lumea care va să vină! Pentru că sufletul care se luminează prin credinţă, leagă cele două lumi ca o ancoră şi avem de multe ori intuiția, presimțirea, conștiința continuității propriilor vieți, poate chiar senzația că suntem pe un drum sigur, dar că nu am ajuns încă unde trebuie să ajungem! Peste toate acestea, dacă Parodia COVID-19 sau «Ceandalaua» saducheilor care au pus lacăt Bisericii Tale, ne încătuşează sufletul, Tu, Doamne, caută şi ne ține conștiința trează, alertă, că dedesubt, în substraturile mistice ale ființei noastre există o prăpastie care fără de saltul înălțării și al învierii sufletului pare de netrecut, fiindcă sufletul este direcția, drumul cu sens unic din viața noastră, poate şi labirintul morții prin care ne întoarcem la viață și la a Ta Lumină!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
