A expirat termenul până la care vreunul dintre moștenitorii lui Constantin Brâncuși din Peștișani mai putea revendica terenul pe care se află resturile casei despre care se spune că ar fi cea în care a copilărit acesta și, ca urmare, întreaga proprietate a intrat, de ieri, în posesia primăriei din localitate. Niciunul dintre urmași nu a făcut vreun demers în această perioadă pentru a cere autorităților locale dreptul de a primi în proprietate terenul și casa, rudele artistului, persoane în vârstă, spunând că nu mai doreau încă o bucată de pământ în acte. Temându-se și că ar trebui să plătească impozite, dar și pentru că nu s-au înțeles care dintre ei, eventual, să formuleze o cerere de retrocedare, până la urmă nimeni nu a făcut nimic și, ca urmare, casa și pământul au ajuns la primărie. Cel mai bucuros din toată situația respectivă este primarul Cosmin Pigui, care are planuri mari cu locația respectivă. El speră să recupereze cele câteva grinzi considerate originale din casa aflată acum în ruină pentru a putea reconstrui cu ajutorul lor o clădire, care să semene cu construcția din lemn în care a copilărit Brâncuși. Primarul vrea să ia în administrare și actuala casă muzeu, aflată în apropierea celei “originale” și, speră să dezvolte zona pentru a atrage cât mai mulți turiști.
“De la momentul la care s-a născut Brâncuși casa a suferit multe modificări, ca și compartimentări, dar în baza fotografiilor pe care le avem încercăm să o refacem așa cum a fost. Turiștii o vor putea vizita, sper, anul viitor. Va dura ceva pentru că e vorba de un monument istoric și documentația se va întinde pe parcursul câtorva luni. Până atunci o vom proteja și sunt convins că va ieși ceva cu adevărat foarte frumos și ne vom spăla rușinea pentru tot ceea ce s-a întâmplat până acum”, a menționat edilul din Peștișani. Pigui va apela la specialiști din Ministerul Culturii, un secretar de stat deja declarând public recent că îl susține în demersurile sale pe primarul din Peștișani. Apoi trebuie luate avize de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice și de abia după ce un proiect va fi aprobat trebuie asigurată finanțarea, pentru lucrările propriu-zise mai fiind de așteptat. Unul dintre specialiștii în astfel de lucrări, arhitectul Iulian Cămui, nu este însă atât de optimist pe cât este și primarul din Peștișani. El spune că e aproape imposibilă construirea unei case “originale” atât timp cât lemnele din aceasta nu sunt certificate ca fiind “originale”. Expertizele de acest gen durează și costă bani, iar pentru a putea reconstrui o astfel de casă e nevoie ca în resturile actuale să fie identificate suficient de multe elemente autentice care să poată fi folosite apoi la reconstruirea despre care vorbește Pigui. ”E puțin probabil să facem o casă după dimensiunile originale, mai ales că ne lipsește și materialul documentar. Nu știu câte grinzi sunt originale. Pot să merg să spun că nu e niciuna. Sunt criterii în funcție de vechime, esență, dimensiuni, în baza cărora am putea să tragem o concluzie total diferită față de pretențiile care se pun în discuție la ora actuală”, a menționat Cămui.
Gelu Ionescu
