De data aceasta, haideți să acordăm o mai mare atenție fermierilor persoane juridice din mediul rural. Prilejul nu este trecuta Zi a Recoltei de la Târgu Jiu, ci o manifestare din domeniu, cu un spectru ceva mai larg de la Târgu Mureș.
Dacă și până-n 1989 se organiza Ziua Recoltei, cu expunerea de produse, cu mici și must din belșug, iată că la Târgu Mureș s-a organizat ceva mai deosebit. Evident, nici acolo nu există tradiție. La expoziția de la Târgu Mureș, organizată de Ziua Națională a Produselor Agroalimentare, participă peste 70 de producători agricoli, după cum transmite AGERPRES.
Cea de-a doua Expoziție de Produse Agroalimentare de la Târgu Mureș este organizată de Direcția Județeană pentru Agricultură Mureș, Instituția Prefectului, Consiliul Judeșean Mureș și Primăria Municipiului Târgu Mureș.
<<Știu că în spatele acestor standuri frumoase stă o muncă asiduă, făcută cu multe sacrifiii și cu investiții mari în plan financiar. Deși mulți dintre dumneavoastră manifestă rețineri față de cuvântul „cooperativă” sau „asociere” – și știu de ce – trebuie să vă spun că viitorul producătorilor de legume și fructe, ca și cel al zootehniei, este asocierea în organizații de producători sau cooperative, fiindcă numai astfel puteți accesa ajutoare financiare comunitare consistente>>, a afirmat Nagy Zsigmond, Subprefectul județului Mureș, la cea de-a doua Expoziție de Produse Agroalimentare românești de la Târgu Mureș.
Același subprefect al județului Mureș, Nagy Zsigmond, bine documentat a anunțat miercuri, la ce-a de-a doua Expoziție de Produse Agroalimentare românești de la Târgu Mureș următoarele: „Fermierii personae juridice din mediul rural vor putea să acceseze credite cu dobânzi de până la 50% mai mici, în urma semnării acordurilor între Fondul European de Investiții (FEI) cu patru bănci românești”.
Veți spune că în județul Gorj nu este posibil să se creeze ferme rentabile. Și o să vă dau un exemplu de la Boroșteni, comuna Peștișani, unde exista până în Decembrie 1989 o Stațiune condusă de inginerul agronom Geo-Victor Vâlcu cu producție la export. Satul Boroșteni este la poalele muntelui și totuși acolo era o grădină de legume, o superbă plantație de gutui, două lacuri cu pește – inclusiv păstrăvi -, dintre care un lac artificial și distrus după Marea Învălmășeală din Decembrie 1989.
Și la Peștișani se creaseră lacuri de și pentru pește, aparținând CAP-ului. Evident, lacurile sunt și acum căci nu s-au retrocedat adevăraților proprietari ai terenurilor pe care sunt și acum lacurile nimănui. Încă se pescuiește somn, știucă, clean și ce-o mai fi rămas. Nimeni nu dă peștilor de mâncare, nu repopulează lacurile și se pescuiește cu undița ca la braconaj.
Sigur că lumea satelor este îmbătrânită, dar forme de asociere s-au mai creat prin alte părți ale României. Eu, unul, am călătorit prin Ungaria și Bulgaria în mai multe rânduri. În aceste țări, ca și în fosta Cehoslovacie, unde, de asemenea, am fost, nu s-au distrus formele de muncă pe terenuri mari. CAP-urile, IAS-urile, Agromec-urile s-au transformat în societăți pe acțiuni, în funcție de suprafețele pe care le-a avut fiecare țăran la intrarea în Cooperativa Agricolă de Producție. Nu s-a mai furat din sediile respectivelor unități agricole și Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia nu importă atâtea produse agricole cum face România.
ION PREDOȘANU
