La 2 septembrie 1932, în casa Tudoriței și a lui Ion M. Pânișoară din satul Câineni – azi dispărut, de lângă Curtișoara Gorjului, se năștea cel de-al optulea copil al familiei care a primit ca dar numele de Titu.
Fiind mezinul familiei trudește din greu în gospodărie, unde își ajută părinții și învață ce este munca și omenia. Clasele primare le urmează în satul natal unde îl are ca dascăl pe distinsul învățător Nicolae Mărculescu, cel ce i-a călăuzit pașii spre primele semne ale scrisului, omul care a sesizat în tânărul Titu dorința acestuia de a învăța carte și a insistat pe lângă familie să urmeze școala la oraș.
Devenind inginer, se aruncă în iureșul vieții și nu se mai dă înapoi din nicio împrejurare dificilă mândrindu-se ca „Mi-am răsplătit dascălul și am adus fală satului”.
Om de o aleasă cultură, blând, onest și de o modestie proverbială, ocupă pe rând diferite funcții: inginer-minier, activist, director al Direcției Tehnice Investiții Gorj, și în cele din urmă Primar al Municipiului Târgu-Jiu.
Sub mandatul său, orașul a căpătat altă înfățișare, modernă, s-au construit obiective noi: școli, grădinițe, fabrici, Gara CFR, CET Târgu–Jiu, etc.
Niciodată nu a fost mulțumit de aceste realizări, având convingerea că ar fi putut face mai mult. Și-a dedicat întreaga activitate oamenilor pentru care a trăit.
În ultimele două decenii de viață se dedică scrisului, impulsionat și de renumitul scriitor Al. Doru Șerban.
Scrie singur sau în colaborare cu alți cercetători și scriitori din Gorj mai multe cărți documentare despre Municipiul Tg-Jiu al cărui primar a fost și despre comuna sa natală Curtișoara. De asemenea este inițiatorul și organizatorul simpozionului dedicat lui Petre Brâncuși desfășurat mulți ani la rând la Tg-Jiu.
Dintre cărțile sale sau al căror coautor a fost amintim: ,,Curtișoara – monografie”; ,,Gorjul administrativ – teritorial”; ,,Oameni și întâmplări din Gorj”; ,,Școala Târgujiană”; ,,Târgu-Jiu – 600. Repere de ieri și de azi”; ,,Târgu Jiu- Case oameni, destine”; ,,Simpozionul național Constantin Brâncuși” – mai multe ediții. A scris despre foarte multe evenimente culturale și despre oameni cunoscuți în paginile cotidianului Gorjeanul.
În ultimii ani a îndeplinit calitatea de vicepreședinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni, fiind un catalizator al activității acesteia și implicat în organizarea de evenimente specifice.
Cu toată gratitudinea din partea membrilor Asociației Cercetătorilor și Autorilor de carte Gorjeni, în numele cărora semnează
Florian Văideianu și Victor Troacă – Președinte
