Primarul suspendat al comunei Padeș, Mihăiță Gabriel Troacă, așteaptă zilele acestea un răspuns favorabil din partea Curții de Apel Craiova la contestația depusă de el la decizia Tribunalului Gorj, prin care i s-a prelungit mandatul de arestare preventivă. Edilul speră ca magistrații din Bănie să decidă cel mult un arest la domiciliu în cazul său, asta pentru că, pe parcursul cercetărilor penale, inculpatul Troacă a achitat o parte din prejudiciul de care este acuzat că l-a comis prin firma sa. Evaziunea constatată de anchetatori este de peste 2,6 milioane lei, iar din suma respectivă, inculpatul a virat în contul bugetului de stat 100.000 de lei, conform chitanțelor depuse de avocații acestuia la dosarul cauzei.
Rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj scoate însă în evidență, că nu doar Troacă se ocupă de afaceri ilegale în familia sa, ci și alți doi frați ai acestuia, despre care anchetatorii spun că executau indicațiile primite de la primarul de Padeș pentru a face în așa fel încât să eludeze plata taxelor și impozitelor către stat. Anchetatorii nu menționează dacă au în lucru vreun dosar penal și pe această temă, dar e de presupus că da, numai că verificările sunt mai de durată, atâta timp cât una din firme a fost înstrăinată unui cetățean finlandez, care a devenit și administrator al acesteia. Procurorii au stabilit, de altfel, că înstrăinarea firmelor către persoane greu de găsit sau de condiție modestă era o practică pentru frații Troacă, unul dintre administratorii puși de aceștia în acte fiind nevoit să plece în Franța pentru a câștiga ceva bani, asta în timp ce firma administrată de el pe hârtie la Padeș producea miliarde de lei vechi pentru primar și rudele sale. Mihăiță Gabriel Troacă a produs evaziunea fiscală folosindu-se de încrengătura de firme și rude pe care le avea în societățile respective, cea administrată de el până în 2012, înainte de a deveni primar, Panmior SRL. Firma respectivă a fost condusă din martie 2012 de un cetățean din Republica Moldova, scopul fiind evident acela ca, ulterior, la anchete, basarabeanul să nu fie găsit și adus în România. Troacă a retras însă în continuare din conturile bancare ale firmei peste 700.000 de lei, sub diferite pretexte, până la predarea atribuțiilor pe care le avea ca administrator el neînregistrând în contabilitate mai multe facturi pentru vânzarea de agregate minerale sau beton. Și, astfel, statul a fost prejudiciat cu 2,6 milioane lei, prin neplata TVA-ului, a impozitului pe profit și a redevenței miniere. Anchetatorii au stabilit că veniturile firmei în perioada în care a fost administrată de Troacă au fost de peste 6 milioane de lei, impozitele aferente ce trebuiau achitate la stat fiind de peste 2,6 milioane. Ca să recupereze din paguba respectivă, anchetatorii au pus sechestru penal pe averea edilului, la finalul procesului, dacă va fi găsit vinovat, primarul urmând să afle din spatele gratiilor cum și cu cât i-au fost vândute proprietățile, statul intenționând să își recupereze prejudiciul.
Gelu Ionescu
